Groenlanda, insula arctică râvnită de preşedintele american Donald Trump, a înregistrat în acest an cea mai caldă lună ianuarie din istorie, iar rata de încălzire - de patru ori mai rapidă decât media globală - reconfigurează perspectivele pentru sectoare precum pescuitul şi mineritul, relatează Reuters.
Trump a declarat că SUA trebuie să deţină Groenlanda, o parte autonomă a Regatului Danemarcei, din motive de securitate, deşi a renunţat la ameninţările de a cuceri insula cu forţa.
Măsurătorile preliminare ale temperaturii efectuate de Institutul Meteorologic Danez în capitala Groenlandei, Nuuk, au înregistrat o medie de +0,2 grade Celsius în ianuarie, cea mai ridicată din istorie şi cu mult peste media istorică de -7,7 grade înregistrată între 1991 şi 2020.
„Schimbările climatice sunt deja vizibile în Groenlanda”, a declarat Jacob Hoyer, şeful Centrului Naţional pentru Cercetări Climatice al Institutului Meteorologic Danez. „Din înregistrări putem observa că încălzirea este de patru ori mai rapidă decât creşterea medie a temperaturii la nivel mondial”, a subliniat el.
Vremea caldă înseamnă că gheaţa marină se extinde mai puţin spre sud de-a lungul coastei în fiecare iarnă şi devine mai subţire acolo unde există, ceea ce face dificilă utilizarea ei pentru transport, potrivit lui Hoyer.
Această evoluţie poate afecta şi pilonul principal al economiei Groenlandei - pescuitul. Capturile de creveţi, halibut şi cod sunt cele mai importante exporturi şi au reprezentat 23% din produsul intern brut în 2023, în timp ce această industrie asigură 15% din totalul locurilor de muncă.
„Apele din jurul Groenlandei se încălzesc, iar acest lucru poate schimba ecosistemul şi industria pescuitului. Cel mai probabil, va avea un impact”, a spus Hoyer, adăugând că este prea devreme pentru a spune exact cum.
În timp ce Trump a subliniat în principal preocupările legate de securitate, Groenlanda deţine şi resurse minerale strategice care ar putea juca un rol în lupta pentru putere asupra insulei. Un studiu danez publicat în 2023 a arătat că 25 din cele 34 de minerale considerate de Comisia Europeană „materii prime critice” se găsesc acolo.
Birocraţia din jurul concesiunilor miniere, condiţiile dure şi opoziţia grupurilor indigene au făcut ca mineritul să fie costisitor de-a lungul istoriei. Reversul ar putea fi că încălzirea climatică face ca astfel de întreprinderi să devină mai profitabile, deoarece extracţia şi transportul devin mai puţin costisitoare, a spus Hoyer.
Pe de altă parte, întreprinderile din multe sectoare consacrate se confruntă cu incertitudine în prezent. Casper Moller, proprietarul unei companii care oferă tururi pentru turişti, spune că lipsa zăpezii şi a gheţii face dificilă deplasarea cu snowmobilul sau schiurile. „Aşadar, ceea ce facem în acest moment este să ne rugăm să avem parte de mai multă zăpadă în curând”, a spus el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
