Mai multe ţări ale Uniunii Europene au lansat joi o iniţiativă de reformare a procesului de luare a deciziilor în UE în materie de apărare şi politică externă, un subiect care îi divizează de mult timp pe cei 27, relatează Boursorama.
Nouă state "prietene", printre care Franţa şi Germania, cer o reformă a procedurii de adoptare a deciziilor în UE pentru a face mai eficientă politica externă şi de securitate. Iniţiativa stârneşte reacţii dureroase din partea ţărilor mai mici, care se tem să nu piardă opţiunea de veto.
Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Ţările de Jos, Slovenia şi Spania, reunite într-un "grup de prieteni", solicită introducerea votului cu majoritate calificată în politica externă şi de securitate comună a blocului comunitar, în locul actualei cerinţe de unanimitate.
Propunerea are ca scop "îmbunătăţirea eficienţei şi vitezei procesului decizional" al diplomaţiei europene, au precizat statele într-un comunicat emis la Berlin.
"În contextul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina şi al provocărilor internaţionale în creştere, membrii Grupului de prieteni sunt convinşi că procedura de luare a deciziilor trebuie ajustată", susţin ei.
Încercări similare au mai fost făcute în trecut, dar fără succes. Ţările mai mici din familia europeană sunt deosebit de îngrijorate de faptul că vocea lor nu va mai fi luată în considerare dacă vor pierde opţiunea de veto. Ele consideră că ar putea pierde, dacă toate deciziile ar fi luate prin vot cu majoritate calificată, care este utilizat în prezent pentru majoritatea deciziilor din UE, cu excepţia unor domenii precum politica externă şi de securitate.
Acest tip de vot necesită acordul a 15 din cele 27 de ţări, cu condiţia ca acestea să reprezinte peste 65% din cei 450 de milioane de locuitori ai UE. Prin urmare, acest tip de vot favorizează Franţa şi Germania, cele mai populate două ţări din UE. În cazul în care o majoritate simplă a ţărilor UE (14 din 27) este de acord să lanseze un proces de modificare a Tratatului european, negocierile pot începe.
Cu toate acestea, este nevoie de unanimitate între cei 27 pentru a aproba o modificare a Tratatului UE, iar unele ţări ar putea organiza şi un referendum, ceea ce ar reprezenta un obstacol suplimentar. În 2005, alegătorii din Franţa şi Ţările de Jos au respins, în cadrul unor referendumuri, un tratat care ar fi stabilit o Constituţie pentru Europa.
Cele nouă ţări care au iniţiat reforma modului de luare a deciziilor în materie de securitate şi politică externă au declarat că intenţionează să se coordoneze cu instituţiile europene şi să lucreze îndeaproape cu toate statele membre, invitând şi alte ţări să li se alăture.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
