Germania este pe cale să adopte strategia aleasă de Coreea de Sud împotriva noului coronavirus - multiplicarea testelor şi plasarea bolnavilor în carantină, cu scopul de a împiedica o saturare a spitalelor, care duc lipsă de personal, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Dată adesea ca exemplu în Europa în gestionarea epidemiei, Germania practică deja, potrivit autorităţilor, între 300.000 şi 500.000 de depistări săptămânal, un ritm mai mare decât al multor vecini europeni, mai ales Franţa, care rezervă testele doar bolnavilor cu o patologie severă.

Iar guvernul Angelei Merkel nu intenţionează să se oprească aici.

Potrivit unui document de la Ministerul de Interne, care tocmai a fost dezvăluit de mai multe publicaţii, Executivul prescie o strategie inspirată de Coreea de Sud - cu cel puţin 200.000 de teste pe zi.

Urmează să fie testaţi de-acum toţi cei care cred că sunt atinşi de covid-19, dar şi toate persoanele susceptibile să se aflat în contact cu un bolnav, se arată în document.

În prezent, depistările vizează persoane bolnave şi care s-au aflat în contact cu o persoană testată pozitiv.

GEOLOCALIZARE

În document se arată că geolocalizarea - un instrument folosit de Seul - este ”inevitabil pe termen lung”, pentru a permite populaţiei să urmărească locurile în care se află persoane testate pozitiv.

”Coreea de Sud poate fi un exemplu”, în pofida diferenţelor culturale între cele două ţări, declara duminică ziarului FAZ conducătorul Institutului Robert Koch, însărcinat să conducă lupta împotriva epidemiei în Germania, Lothar Wieler.

El a arătat cu degetul ”geolocalizarea”.

O dezbatere aprigă are loc deja cu privire la acest subiect în Germania, unde problema protecţiei datelor private este considerată sacrosanctă după cele două dictaturi din secolul al XX-lea.

Coreea de Sud a fost citată ca exemplu în ultimele săptămâni - printr-o campanie masivă de depistare, o izolare a persoanelor infectate şi o urmărire cu ajutorul tehnologiei în vederea găsirii şi testării oamenilor cu care persoanele infectate s-au aflat în contact.

Cu 389 de decese la aproximativ 52.547 de cazuri în acest stadiu şi cu un nivel al mortalităţii de 0,7%, situaţia în Germania este departe de a fi atât de dramatică pe cât este în alte ţări europene.

Însă, Wieler nu a exclus ca ţara să ajungă o situaţie ca în Italia, cu spitale debordate.

Germania este dotată cu un ”excelent sistem de sănătate, poate unul dintre cele mai bune din lume”, potrivit Angelei Merkel, iar pandemia scoate la lumina zilei relele sistemului sanitar german.

Ea are peste 25.000 de paturi cu asistenţă respiratorie. Însă ”în ultimele luni, unele paturi de la terapie intensivă au fost închise pentru că nu era personal  suficient” competent disponibil, a declaart pentru AFP Reinhard Busse, un specialist în economia sănătăţii de la Universitatea Tehnică din Berlin.

Există, astfel, de mai mulţi ani, aproximativ 17.000 de posturi de infirmier neocupate. Situaţia este de aşa natură încât marele centru spitalicesc berlinez Charite a fost nevoit să apeleze la studenţi la Medicină sau la pensionari din sector.

OPERAŢII

”Înaintea crizei coronavirusului, operaţii normale nu puteau fi menţinute din cauza lipsei de personal”, declară pentru AFP Uwe Lübking de la Asociaţia oraşelor germane.

Iar după ce posturile au fost ocupate, infirmierii sunt nevoiţi să piardă aproape patru ore pe zi pentru a întocmii ”hârţogărie”, din cauza întârzierii în domeniul digitalizării, deplânge la AFP Societatea germană a spitalelor.

Modul de finanţare a spitalelor şi clinicilor, tarifarea serviciilor cu o sumă fixă plătită pe operaţie, este de asemenea arătată cu degetul.

Implementată în 2003, ea obligă instituţiile să realizeze în lanţ anumite operaţii planificate, precum punerea de proteze la şold şi genunchi, în detrimentul îngrijirilor de urgenţă.

Într-o scrisare adresată celor aproximativ 2.000 de conducători de spital, Spahn le-a cerut în mod solemn la 14 martie să renunţe la ele.

Altă dificultate majoră într-o ţară cu o populaţie îmbătrânită este plecarea unei marţi părţi a celor 200.000 de infirmieri la domiciliu polonezi, ucraineni sau baltici, care asigură zilnic asistenţa unui număr de 300.000-500.000 de persoane în vârstă alimentează temeri cu privire la un nou dezastru sanitar.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.