Gabon a fost suspendat parţial din Commonwealth, după ce comandanţii militari au dat o lovitură de stat care l-a înlăturat pe preşedintele Ali Bongo, transmite BBC.
Decizia a fost luată de miniştrii de externe din Commonwealth, reuniţi în marja Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Liderii au făcut apel la Gabon să respecte valorile şi principiile Commonwealth-ului.
Aceştia au cerut ţării să organizeze alegeri credibile cât mai curând posibil.
Armata gaboneză l-a înlăturat pe Ali Bongo Ondimba de la putere, la scurt timp după ce a fost declarat câştigător al alegerilor prezidenţiale din 2023.
Bongo se afla la putere în această ţară bogată în petrol din 2009, când i-a succedat tatălui său, care a condus ţara timp de 41 de ani.
Iniţial, el a fost plasat în arest la domiciliu în momentul în care liderii militari au preluat puterea, dar ulterior a fost eliberat şi a primit permisiunea de a călători în străinătate pentru controale medicale.
Miniştrii de Externe, reuniţi în cadrul grupului de acţiune ministerială al Commonwealth-ului, au cerut Gabonului să garanteze siguranţa lui Bongo şi a familiei sale şi au afirmat, într-o declaraţie, că "condamnă cu fermitate înlăturarea neconstituţională a guvernului ales din funcţie".
Aceştia au precizat că suspendarea Gabonului este în vigoare "până la restabilirea democraţiei".
Aceasta exclude Gabonul de la toate reuniunile şi evenimentele interguvernamentale ale Commonwealth-ului, inclusiv de la reuniunile ministeriale şi ale şefilor de guvern.
Noul prim-ministru, Raymond Ndong Sima, a fost instalat ca prim-ministru interimar în septembrie, după ce generalul Brice Oligui Nguema, care a condus lovitura de stat împotriva lui Bongo, a devenit preşedintele de tranziţie al Gabonului.
Vorbind pentru BBC, Sima a declarat că ţara ar trebui să organizeze noi alegeri în termen de doi ani.
Miniştrii Commonwealth-ului le-au acordat noilor lideri din Gabon doi ani, începând cu 30 august 2023, pentru a organiza alegeri credibile. Aceştia au adăugat în declaraţie că, dacă nu se înregistrează progrese în acest interval de timp, ţara ar putea fi scoasă cu totul din grup.
În ciuda condamnării loviturii de stat de către alţi lideri internaţionali, atât din Africa, cât şi din Occident, civilii par să fi salutat schimbarea.
Mulţi gabonezi au fost sceptici cu privire la decizia domnului Bongo de a candida pentru un al treilea mandat. El a ajuns la putere în urma alegerilor de acum 14 ani, în urma decesului tatălui său, Omar Bongo, care monopolizase preşedinţia timp de peste 40 de ani.
De asemenea, unii au avut îndoieli serioase cu privire la capacitatea sa de a asigura o conducere eficientă, după ce a suferit un accident vascular cerebral în octombrie 2018.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
