Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT), a declarat, luni, cu ocazia evenimentului de lansare a studiului „Carta Albă a Turismului din România 2026” că cele două măsuri care ar putea relansa sectorul, anul viitor, sunt prima de incoming şi flexibilizarea contractelor de muncă, ţinând cont de sezonalitatea din turism. În acelaşi timp, programul voucherelor de vacanţă trebuie să continue şi să existe o predictibilitate a acestuia pe cel puţin 2-2 ani. De asemenea, promovarea României la târgurile externe este foarte importantă pentru a atrage mai mulţi turişti străini, astfel încât sectorul să nu mai fie dependent de turiştii români.
„Consider că trebuie să găsim mijloace în 2027 pentru că să reapară prima de incoming. Vom vedea în funcţie de limitele bugetare, dar cred că nişte bani din bugetul de stat cheltuiţi pentru a reinstaura prima de incoming cu valoare potrivită, sunt nişte bani foarte bine investiţi. Este garantat că un turist străin adus în România lasă mult, mult mai mult decât câţiva zeci de euro, bineînţeles direct în HoReCa, dar şi prin taxele pe care indirect le plăteşte la stat”, a declarat ministrul.
Acesta atrage atenţia că sectorul este prea dependent de turistul român şi trebuie atraşi mai mulţi străini.
„Dacă vrem ca turismul să crească, dacă vrem să crească şi marjele de profit, trebuie să fim mai buni la incoming şi să aducem mai mulţi turişti trăini în ţară”, a menţionat oficialul.
Irineu Darău a mai precizat că ar trebui să fie găsite şi reinstaurate nişte măsuri potrivite pentru a da companiilor din HoReCa posibilitatea să fie mai flexibile referitor la contractele de muncă, mai ales ţinând cont de sezonalitate.
„Prin dialog cu industria, prin dialogul cu dumneavoastră, voi încerca să fiu un avocat al acestor două măsuri şi fără populisme, în funcţie de posibilităţile bugetare, să dăm aceste două bule de oxigen pe care eu le consider necesare, dacă vrem într-adevăr ca anul viitor să fie un an al relansării şi în turism şi în HoReCa”, a precizat oficialul de la Turism.
Darău a mai afirmat că rezilienţa în vremuri de crize suprapuse înseamnă şi mai mult efort din partea antreprenorilor, iar statul trebuie să nu încurce şi neapărat să instituie două - trei măsuri suplimentare dacă vrem să fie relansat sectorul în 2027. El a remarcat şi lucrurile bune din ultima perioadă, în special, pe partea de digitalizare.
„Mă bucur să văd că avem antreprenori în turism care folosesc deja digitalizarea şi inteligenţa artificială şi care încearcă să devină mai competitivi. Şi reamintesc şi eu câteva cifre care au ieşit din cercetare: 85% dintre operatorii din turism folosesc astăzi instrumente digitale, peste 80% au propriul site, iar 53% utilizează deja inteligenţa artificială pentru promovarea, pentru comunicarea cu turiştii şi pentru eficientizarea proceselor interne”, a declarat ministrul.
El spune că au fost adaptate anumite reglementări legale vechi de 20-30 de ani, astfel încât această componentă de digitalizare să fie reflectată şi chiar pe locuri să devină obligaţie.
„Poate cel mai important este că 87,6% dintre cei care au investit în tehnologie chiar spun că investiţia a fost eficientă sau foarte eficientă. În acelaşi timp, vedem scăderi ale numărului de turişti, presiunea foarte mare pe costuri şi pe venituri şi o problemă reală de predictibilitate. Iar peste 90% dintre operatorii gestionati spun că instabilitatea fiscală şi legislativă este o problemă. Nu cred că trebuie să ne ferim de aceste lucruri, ci dimpotrivă. Dacă vrem politici publice bune, trebuie să pornim de la realitate”, a declarat minsitrul.
Oficialul de la Turism semnalează faptul că datele din Carta Albă a Turismului arată că România şi-a crescut capacitatea de cazare foarte mult în ultimii ani, dar asta nu înseamnă automat că avem şi un turism mai performant. Judeţe precum Maramureş, Alba, Cluj, Gorj sau Ilfov au înregistrat o creştere de peste 20, 30 sau chiar 60% la nivelul capacităţilor de cazare.
„Cred că putem cataloga aceste cifre de pe o dovadă de rezilienţă. Însă, după cum bine ştim cu toţii, numărul de camere nu echivalează şi cu numărul de turişti care le ocupă, mai ales într-o perioadă cu crize economice suprapuse. Cred că e nevoie să avem mai multe motive pentru care un turist să vină în România, să stea mai mult şi să cheltuiască mai mult aici. Asta înseamnă să dezvoltăm produse turistice şi servicii mai bune şi să valorificăm mai bine segmente care au rămas în urmă”, a afirmat Irineu Darău.
Ministrul a avertizat, însă, că există în curs de înfiinţare foarte multe organizaţii de management al destinaţiei (OMD-uri), aproape jumătate dintre comunele din România au în curs de autorizare astfel de organizaţii. El consideră că ar trebui de fapt ca ele să existe doar la nivel naţional şi regional pentru o bună gestionare a activităţii.
De asemenea, Darău a mai remarcat discrepanţa dintre cerere şi ofertă în piaţă.
„E important să subliniem această discrepanţă uneori între cerere şi ofertă, pentru că e foarte bine că se investeşte în turism şi că apare ofertă, practic, suplimentară, dar, bineînţeles, că pentru unii antreprenori aceasta înseamnă o concurenţă acerbă şi într-unele zone ne putem întreba dacă nu cumva oferta a ajuns prea voluminoasă şi de aici nişte probleme legate de cerere”, a precizat ministrul.
IMM România a lansat, luni, cea de-a şasea ediţie a studiului „Carta Albă a Turismului din România 2026”, realizat în parteneriat cu MEDAT şi Groupama Asigurari.
