După un maraton parlamentar dificil, premierul francez Sebastien Lecornu a reuşit să obţină luni adoptarea definitivă a bugetului de stat pentru 2026, după ce în Adunarea Naţională au fost respinse ultimele moţiuni de cenzură împotriva guvernului, care, graţie indulgenţei socialiştilor, a reuşit astfel să promulge textul prin răspundere guvernamentală, invocând articolul 49.3 din Constituţie, relatează Le Figaro.
Două moţiuni de cenzură iniţiate de extrema stângă şi extrema dreaptă nu au obţinut majoritatea după ce socialiştii au declarat că nu le vor susţine, ceea ce înseamnă că bugetul pentru 2026 - deja cu o întârziere de peste o lună - este acum adoptat.
Prim-ministrul Sébastien Lecornu a salutat pe X adoptarea bugetului, un text care, a precizat el, „nu este textul guvernului”, ci „rezultatul unui compromis parlamentar, care include amendamente ale tuturor grupurilor” politice.
„Franţa are în sfârşit un buget”, a scris şeful guvernului, „un buget care asumă opţiuni clare şi priorităţi esenţiale” şi „un buget care limitează cheltuielile publice şi nu majorează impozitele pentru gospodării şi întreprinderi”, a punctat el.
Sébastien Lecornu a precizat că va sesiza Consiliul Constituţional, „pentru a se asigura că legea finanţelor este pe deplin conformă cu Constituţia”.
Negocierile privind bugetul au consumat clasa politică franceză timp de aproape doi ani, după ce alegerile anticipate din 2024 ale preşedintelui Emmanuel Macron au dus la un parlament fără majoritate, în timp ce o gaură uriaşă în finanţele publice a făcut ca austeritatea să devină mai urgentă, scrie Reuters. Negocierile pentru buget au costat funcţiile a doi prim-miniştri, au destabilizat pieţele de datorii şi au alarmat partenerii europeni ai Franţei.
Cu toate acestea, Lecornu - a cărui numire haotică, în două etape, în octombrie, a stârnit nedumerire în întreaga lume - a reuşit să obţină sprijinul parlamentarilor socialişti prin concesii costisitoare, dar bine ţintite, consolidându-şi astfel statutul.
„Este un succes politic şi un eşec economic”, a declarat comentatorul politic Alain Duhamel la radio RTL.
Principala victorie a socialiştilor a fost suspendarea unei reforme nepopulare a pensiilor, amânând creşterea planificată a vârstei de pensionare la 64 de ani până după alegerile prezidenţiale de anul viitor.
În ciuda deficitului bugetar încă ridicat de 5% din PIB respectat de Lecornu, investitorii se simt încurajaţi de noua stabilitate. Prima de risc a datoriei publice franceze faţă de indicatorul de referinţă german a revenit la nivelurile înregistrate ultima dată în iunie 2024, înainte de anunţul lui Macron privind alegerile anticipate.
REFORMELE, ÎN PAUZĂ PÂNĂ DUPĂ ALEGERILE PREZIDENŢIALE
Cu puţin peste un an înainte de următoarele alegeri prezidenţiale din primăvara anului 2027, pauza pe frontul bugetar îi oferă lui Macron un răgaz, întrucât se apropie de sfârşitul celui de-al doilea mandat, cu un nivel de popularitate scăzut la cote istorice.
După ce a pierdut controlul asupra agendei interne, eforturile sale de a promova reforme economice axate pe ofertă au fost în mare parte blocate. Este puţin probabil să se realizeze reduceri semnificative ale cheltuielilor înainte de încheierea mandatului său, legislatorii manifestând puţin interes pentru măsuri nepopulare pe măsură ce campania electorală se intensifică.
Susţinătorii lui Macron afirmă că Lecornu, prin flexibilitatea şi capacitatea sa de compromis, a împiedicat reintroducerea impozitelor pe avere şi a păstrat moştenirea lui Macron de a face Franţa mai atractivă pentru investitorii străini.
Preşedintele se concentrează acum aproape exclusiv pe politica externă, încurajând Europa să fie mai puţin dependentă de puterile străine şi susţinând o linie mai dură în confruntarea cu preşedintele american Donald Trump în ceea ce priveşte tarifele sau criza legată de Groenlanda.
Pe plan intern, însă, el lasă blocul său centrist fără un succesor clar şi semnificativ slăbit în faţa unei extreme drepte renăscute.
Doi dintre foştii prim-miniştri ai lui Macron se pregătesc pentru cursa prezidenţială, Edouard Philippe şi Gabriel Attal, în timp ce Lecornu a câştigat şi el popularitate în ultimele luni.
Dar dacă centrul rămâne fragmentat şi nu sunt planificate alegeri primare, rămâne incert dacă un candidat mainstream va ajunge în turul al doilea al alegerilor pentru a se confrunta cu extrema dreaptă, fie că este condusă de Jordan Bardella sau de Marine Le Pen.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
