Ministrul sănătăţii din Franţa, Aurélien Rousseau, ostil faţă de înăsprirea textului legii imigraţiei adoptat de Parlament, şi-a anunţat plecarea din executiv într-o scrisoare transmisă marţi, scrie Le Figaro.
În culise, ministrul sănătăţii s-a opus cu fermitate înăspririi proiectului de lege privind imigraţia, adoptat definitiv marţi seară de Senat şi Adunarea Naţională.
Gestul său întăreşte faliile care au apărut în tabăra prezidenţială după ce guvernul a făcut o serie de concesii dreptei pentru a ajunge la un acord asupra acestui proiect de lege, devenit unul dintre cele mai importante ale celui de-al doilea mandat de cinci ani al preşedintelui Emmanuel Macron. Este, de asemenea, unul care a creat cele mai mari dezbinări politice: 62 dintre cei 251 de deputaţi ai majorităţii nu au votat marţi seara.
Contactat marţi seară de Le Figaro, biroul premierului Elisabeth Borne a refuzat să spună dacă demisia lui Aurélien Rousseau a fost sau nu acceptată. Cât despre apropiaţii săi, aceştia s-au limitat la un mesaj laconic: "No comment".
Marţi seara târziu, deputaţii francezi au dat aprobare finală unui proiect de lege contestat care înăspreşte regulile pentru imigranţi, oferindu-i preşedintelui Emmanuel Macron o victorie politică ce a scos însă la iveală fisuri în majoritatea sa de centru. Proiectul de lege, un compromis la care au ajuns partidul lui Macron şi opoziţia conservatoare, ilustrează direcţia de dreapta pe care politica o ia în cea mai mare parte a Europei, în timp ce guvernele încearcă să respingă ascensiunea extremei drepte prin înăsprirea reglementărilor privind imigraţia, scrie Reuters.
"Astăzi, sunt necesare măsuri stricte", a declarat ministrul de interne Gerald Darmanin după votul din camera inferioară a parlanmentului francez. "Nu prin faptul că vă ţineţi de nas în centrul Parisului puteţi rezolva problemele francezilor din restul ţării", a adăugat el. Ministrul şi-a exprimat uşurarea că proiectul de lege a trecut cu voturile coaliţiei sale centriste şi ale conservatorilor, fără să se bazeze pe susţinerea - surprinzătoare - a parlamentarilor de extremă dreapta, al căror sprijin a provocat jenă în tabăra prezidenţială.
Guvernul francez spusese iniţial că aceasta va fi o legislaţie de tip "stick and carrot" (sancţiuni şi beneficii - n.r.), care va facilita obţinerea unui permis de şedere pentru migranţii care lucrează în sectoare cu deficit de forţă de muncă, dar va facilita totodată expulzarea migranţilor ilegali.Cu toate acestea, pentru a obţine sprijin din partea dreptei, guvernul a fost de acord să atenueze măsurile privind permisele de rezidenţă, amânând în acelaşi timp cu câţiva ani accesul imigranţilor la ajutoarele sociale - inclusiv la ajutoarele pentru copii şi la alocaţiile pentru locuinţe.
Francezii se mândresc de mult timp cu unul dintre cele mai generoase sisteme de asistenţă socială din lume, acordând plăţi chiar şi rezidenţilor străini, ajutându-i să plătească chiria sau să aibă grijă de copiii lor cu contribuţii lunare de până la câteva sute de euro, în funcţie de venituri. Extrema dreaptă şi, mai recent, conservatorii, au susţinut că acestea ar trebui să fie rezervate doar pentru francezi. Acordul convenit marţi ar întârzia cu cinci ani accesul la ajutoarele pentru locuinţe pentru şomerii imigranţi din afara UE.
Compromisul introduce, de asemenea, cote de migraţie, îngreunează obţinerea cetăţeniei franceze de către copiii imigranţilor şi prevede că cetăţenii cu dublă cetăţenie condamnaţi pentru infracţiuni grave împotriva poliţiei ar putea pierde cetăţenia franceză.
Acordul, negociat de o comisie specială formată din şapte senatori şi şapte deputaţi şi aprobat ulterior de ambele camere, a fost iniţial o veste bună pentru Macron, care făcuse din proiectul de lege privind migraţia un punct-cheie al celui de-al doilea mandat al său, dar la care, altfel, ar fi fost nevoit să renunţe.
O LEGE VOTATĂ DE PARTIDUL LUI MARINE LE PEN
Cu doar şase luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, în care imigraţia va fi o temă esenţială, legea adoptată ar putea, însă, să îi aducă beneficii electorale şi lui Marine Le Pen care, simţind oportunitatea politică, a numit proiectul de lege remaniat "o mare victorie ideologică" pentru partidul său de extremă dreapta. Ea a surprins guvernul anunţând că partidul său va vota pentru proiectul de lege, provocând un imens inconfort aripii de stânga a partidului lui Macron, care consideră că este neplăcut să voteze la unison cu extrema dreaptă.
Unul dintre cei mai vocali reprezentanţi ai aripii de stânga a lui Macron din parlament, Sacha Houlie, a votat împotriva proiectului de lege, a declarat anturajul său pentru Reuters. În cele din urmă, 20 de membri ai partidului Renaissance al lui Macron au votat împotriva proiectului de lege, 17 s-au abţinut şi 131 au votat pentru.
Speculaţiile privind ameninţarea unor miniştri de a demisiona în cazul în care votul ar trece au circulat în presa franceză înainte de vot.
Partidul conservator Les Republicains, care de-a lungul anilor şi-a înăsprit discursul, fiind mai aproape de cel al extremei drepte, a revendicat, de asemenea, victoria, spunând că proiectul de lege era în esenţă al lor.
Macron şi-a câştigat cele două mandate prezidenţiale din 2017 şi 2022, pentru că alegătorii s-au mobilizat în favoarea sa pentru a-i interzice lui Marine Le Pen să câştige, iar parlamentarii de stânga au declarat că proiectul de lege refăcut privind migraţia a fost o trădare a promisiunilor făcute de a respinge ideile extremei drepte.
Rebelii din partidul lui Macron ar putea slăbi şi mai mult poziţia acestuia în parlament şi ar putea complica restul mandatului său.
Prim-ministrul Elisabeth Borne a declarat în parlament că proiectul de lege "va face sistemul mai eficient, deoarece va simplifica drastic procedurile de procesare a cererilor de azil, (şi) deoarece va face posibilă expulzarea mai rapidă a străinilor infractori sau radicalizaţi".
Şi alte guverne din Europa optează pentru politici mai dure în materie de migraţie. Premierul britanic Rishi Sunak a declarat sâmbătă că va face presiuni pentru reforme globale ale sistemului de azil, avertizând că ameninţarea numărului tot mai mare de refugiaţi ar putea "copleşi" anumite părţi ale Europei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
