Noul Parlament iranian l-a ales joi la conducerea sa pe fostul primar al Teheranului Mohammad-Bagher Ghalibaf, consolidând astfel puterea conservatorilor înaintea alegerilor prezidenţiale prevăzute în 2021, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Alegerea lui Mohammad-Bagher Ghalibaf în funcţia de preşedinte al Adunării înclină şi mai mult balanţa în favoarea conservatorilor, în faţa lui Hassan Rohani, un preşedinte moderat.

Această alegere intervine în contextul unei violente recesiuni economice, cauzată în parte de sancţiunile americane şi unor tensiunii exacerbate între Teheran şi Washington, inamici juraţi.

Televiziunea de stat a anunţat că Ghalibaf, în vârstă de 58 de ani, a fost ales - cu 230 din cele 267 de voturi exprimate - în acest mandat, unul dintre cele mai importante în Republica islamică.

Mohammad-Bagher Ghalibaf - un fost şef al poliţiei, membru al Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a regimului - şi primar al Teheranului  din 2005 în 2017 - a candidat în trei rânduri, însă fără succes, la preşedinţie.

El a obţinut majoritatea voturilor în capitală în scrutinul legislativ din februarie, marcate de un absenteism puternic, în vederea alegerii deputaţilor celei de-a 11-a legislaturi de la Revoluţia islamică din 1979.

Acest absenteism-record a fost cauzat de descalificarea a mii de candidaţi moderaţi şi reformişti de către Consiliul Gardienilor Constituţiei, un organ aflat sub controlul conservatorilor şi însărcinat cu controlul alegerilor.

Descalificarea candidaţilor a redus scrutinul la o înfruntare între conservatori şi ultraconservatori şi a condus la un Parlament dominat de o alianţă între aceste două tendinţe, cu un an înaintea alegerilor prezidenţiale.

În alegerea preşedintelui Parlamentului, Ghalibaf a obţinut o victorie zdrobitoare împotriva altor doi candidaţi - deputaţii conservatori Fereydoun Abbasi şi Mostafa Mirsalim, care au obţinut doar 17 şi, respectiv, 12 voturi.

Ghalibaf, care are calviţie şi purta ochelari şi un costum închis la culoare, a fost felicitat de către deputaţi după anunţarea rezultatului votului, iar apoi s-a îndreptat către locul preşedintelui Parlamentului zâmbind larg.

”Mulţumesc lui Allah pentru această ocazie de a servi poporul”, a declarat Ghalibaf în primul discurs pe care l-a susţinut în calitate de preşedinte în Cameră.

Parlamentul a fost închis timp de şase săptămâni, până la 7 aprilie, în cadrul măsurilor în lupta împotriva răspândirii noului coronavirus, care a lovit puternic Iranul, cea mai afectată ţară din Orientul Mijlociu.

DOMINAŢIA CONSERVATORILOR

Virusul a ucis 7.564 dintre cei 141.591 de oameni declaraţi bolnavide covid-19, potrivit Ministerului Sănătătţii.

Între cei 279 din 290 de deputaţi aleşi în februarie, doi au murit din cauza covid-19, iar nouă au fost descalificaţi de către Parlamentul în exerciţiu.

Din acest Parlament fac parte numeroşi ultraconsevatori, care se opun preşedintelui Hassan Rohani în aproape toate subiectele, precum gestionarea unei economii dur afectate de sancţiuni, criza sanitară sau tensiunile cu Statele Unite.

Ghalibaf, care s-a prezentat drept un ”tehnocrat”, a fost înfrânt de Hassan Rohani în prima sa candidatură la preşedinţie şi s-a retras din cursă în ultimul scrutin, în 2017, pentru a-l susţine pe Ebrahim Raisi, în prezent şeful puterii judiciare.

El îi succedă lui Ali Larijani, care a condus Parlamentul din 2008.

Larijani a fost numit consilier de către liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care l-a desemnat de asemenea membru al Consiliului de Discernământ - instanţa care arbitrează între instituţii Republicii islamice.

Larijani l-a felicitat pe succesorul său la conducerea Parlamentului şi a salutat un ”gestionar asiduu al sistemului în diverse posturi”.

Preşedintele Parlamentului conduce afacerile Adunării, însă el ocupă totodată un loc în cadrul Consiliului Superior de Coordonare Economică, la fel ca preşedintele iranian şi şeful puterii judiciare.

Înfiinţat în 2018 de către ayatollahul Ali Khamenei, acest Consiliu este cea mai înaltă autoritate de gestionare a afacerilor economice ale ţării şi are misiunea de a lupta împotriva sancţiunilor americane.

Aceste sancţiuni, care afectează mai ales sectorul petrolier-cheie şi sectorul bancar, au fost restabilite după denunţarea unilaterală de către preşedintele american Donald Trump a Acordului internaţional de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.

O escaladare a tensiunilor între cele două ţări inamice a atins un apogeu la începutul lui ianuarie, când armata americană l-a asasinat într-un atac cu un avion fără pilot (dronă), în apropierea aeroportului din Bagdad, pe generalul iranian Qassem Soleimani.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.