Femeile din Afganistan se tem de schimbările care au loc în ţară în ceea ce le priveşte, după ce talibanii au preluat puterea, duminică, în urma retragerii forţelor NATO. Drepturile lor se rezumă acum la legea Sharia, o interpretare strictă a celei islamice, astfel că ce obţinuseră în ultimele două decenii este şters odată cu venirea noii conduceri.
Unele au spus că nu au avut timp să îşi cumpere burqa, scrie CNN, pentru a se conforma regulilor talibane potrivit cărora femeile trebuie să fie acoperite şi însoţite de o rudă de sex masculin atunci când ies din casă.
Acest strai reprezintă, pentru femeile afgane, pierderea bruscă şi devastatoare a drepturilor obţinute în decurs de 20 de ani - de a munci, de a studia, de a circula şi chiar de a trăi în pace -, pe care se tem că nu le vor recâştiga vreodată.
O întâmplare tragică din luna iulie este readusă în atenţie, pentru a sublinia abuzurile comise de talibani pe teritoriul afgan.
Najia se afla acasă, într-un sat din nordul Afganistanului, împreună cu cei patru copii, între care o fiică, atunci când mai mulţi militanţi talibani i-au bătut la uşă.
Fiica ei, Manizha, în vârstă de 25 de ani, a povestit că ştia că ei vor veni, pentru că mama îi spusese că au făcut asta în ultimele trei zile, cerând ca ea să gătească pentru până la 15 luptători.
„Mama le-a spus: «Sunt săracă, cum pot să gătesc pentru voi?»”, a povestit Manizha. „Talibanii au început să o bată. Mama a căzut şi ei au lovit-o cu armele - AK47”.
Manizha le-a strigat să se oprească, ei au făcut asta un moment, înainte de a arunca o grenadă în camera de alături şi de a pleca în timp ce flăcările se împrăştiau, a mai povestit femeia. Mama ei a murit din cauza loviturilor.
CNN a folosit numele Najia şi Manizha pentru a proteja indentitatea lor din motive de siguranţă.
După zece zile de la această întâmplare tragică, militanţii au capturat zeci de capitale de provincii rămase vulnerabile după retragerea trupelor SUA şi ale aliaţilor. Viteza cu care a avansat gruparea i-a luat pe localnici pe nepregătite.
Când talibanii au condus Afganistanul între 1996 şi 2001, au închis scolile de fete şi le-au interzis femeilor să muncească. După ce SUA au invadat ţara, în 2001, restricţiile impuse femeilor au fost relaxate şi chiar dacă războiul se extindea, un angajament pentru îmbunătăţirea drepturilor femeilor, susţinut de grupuri şi donatori internaţionali, a dus la crearea unei noi protecţii juridice.
În 2009, o lege a incriminat violul, agresiunea fizică şi căsătoriile forţate şi a făcut ilegal ca fetelor şi femeilor să le fie interzis să studieze şi să muncească.
În 1999, nicio fată nu era înscrisă la gimnaziu şi doar 9.000 urmau cursurile şcolilor primare. Anul acesta, 3,5 milioane de fete mergeau la şcoală şi aproximativ o treime dintre studenţii universităţilor publice şi private erau femei.
Acum, talibanii promit să formeze „un guvern islamic afgan incluziv”, însă nu este clar ce formă va avea şi dacă va include femei.
Farzana Kochai, care era membră a Parlamentului afgan, a spus că nu are idee ce va urma. „Nu a existat un anunţ clar legat de forma Guvernului pe viitor - vom avea un paralemnt în viitorul guvern sau nu?”.
Ea este îngrijorată şi legat de viitorul libertăţilor femeilor. „Asta ,ă îngrijorează mai mult. Fiecare femeie se gândeşte la asta. Încercăm să avem o idee... vor avea femeile dreptul să muncească şi să ocupe un loc de muncă sau nu?”.
Suhail Shaheen, purtător de cuvânt al talibanilor, a declarat luni că, sub noua conducere, fetele vor avea permisiunea să studieze. „Şcolile vor fi deschise şi fetele şi femeile vor merge la şcoală, ca profesoare, ca eleve”.
Însă relatările de la faţa locului arată o situaţie diferită.
În iulie, Afghanistan Independent Human Rights Commission a spus că în zonele controlate de talibani femeile nu aveau voie să acceseze servicii de sănătate fără a avea un însoţitor masculin. Programele de televiziune erau interzise, iar profesorii şi elevii erau instruiţi să poarte turbane şi să îşi lase bărbile să crească.
Funcţionarii guvernamentali, jurnaliştii, apărătorii drepturilor omului şi femeile au devenit victime ale asasinatelor, a mai spus comisia.
Când talibanii controlau Afganistanul, femeile care nu se supuneau regulilor erau bătute. Ei au negat recentele omoruri, însă martorii îi contrazic.
Preţul burqa, în creştere
Luate prin surprindere, multe femei s-au găsit în situaţia de a nu avea veşmintele cerute de conducerea talibană.
Una dintre ele a afirmat că în gospodăria în care trăieşte nu există decât două burqa, iar acestea sunt împărţite între ea, sora ei şi mama lor. „Dacă devine mai rău şi nu avem burqa, trebuie să luăm un cearceaf sau ceva pentru a face o eşarfă mai mare”, a spus femeia, a cărei identitate nu a fost divulgată din motive de siguranţă.
Preţurile pentru burqa au crescut de până la zece ori în Kabul, unde cererea este mai mare, potrivit unei localnice. Unele nu au reuşit să îşi cumpere înainte ca pieţele să se închidă duminică, proprietarii magazinelor grăbindu-se să plece acasă.
Ea a spus că a petrecut ore întregi la bancă, duminică, încercând să retragă cât mai mulţi bani posibil.
„A fost atât de neaşteptat, nimeni nu se aştepta ca asta să se întâmple atât de repede. Oamenii chiar spuneau «Kabul se poate apăra singur vreun an sau cam aşa», dar spiritul s-a pierdut. Armata a oferit oraşul talibanilor”. Se teme pentru viaţa ei, dar şi pentru prăbuşirea guvernului pentru care poporul a luptat atât de mult şi pentru pierderea drepturilor femeilor.
„Ca femeie, ne ţin înăuntru. Am luptat ani să ieşim, trebuie să luptăm iar pentru aceleaşi lucruri? Să primim permisiunea de a lucra, de a merge singure la spital?”, a mai spus femeia.
Totul pentru nimic
În ultimele zece zile, succesiunea victoriilor talibane asupra a zeci de capitale de provincii le-a adus pe femeile afgane mai aproape de trecut.
Pashtana Durrani, fondatoarea şi directoarea Learn, organizaţie nonprofit centrată pe educaţie şi drepturile femeilor, a declarat că nu mai are lacrimi pentru ţara sa.
„Am plâns atât de mult încât nu mai am lacrimi să jelesc. Jelim căderea Afganistanului de ceva vreme. Aşa că nu mă simt foarte bine. Dimpotrivă, mă simt foarte deznădăjduită”.
Durrani a mai spus că a primit mesaje de la băieţi şi fete care spun cu disperare că anii de studiu au reprezentat „totul pentru nimic”. Ea a subliniat că talibanii tot vorbesc despre educaţia fetelor, dar nu au definit asta. Studiile islamice sunt implicite, dar „cum rămâne cu edicaţia profesională?”.
„Dacă te gândeşti, te lasă fără speranţă, pentru că nu există un răspuns”.
Antonio Guterres, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, a făcut apel, într-un mesaj publicat pe Twitter, încetarea abuzurilor. „Dreptul umanitar internaţional şi drepturile omului, mai ales cele cu greu obţinute pentru femei şi fete, trebuie păstrate”.
Scenele haotice filmate luni pe aeroportul din Kabul arătau mii de afgani încercând să părăsească ţara, dar multe milioane de oameni nu au scăpare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
