Demonstraţiile care au avut loc sâmbătă la Stockholm împotriva Turciei, în cadrul cărora extremistul Rasmus Paludan a ars un exemplar al Coranului în apropierea Ambasadei turce, au accentuat brusc tensiunile dintre Suedia şi Ankara într-un moment în care ţara nordică are nevoie de sprijinul lui Recep Erdogan pentru a intra în NATO, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Condamnăm în termenii cei mai fermi posibil atacul josnic asupra cărţii noastre sfinte. A permite acest act anti-islamic, care îi vizează pe musulmani şi ne insultă valorile noastre sacre, sub pretextul libertăţii de exprimare, este complet inacceptabil", a reacţionat Ministerul turc de Externe.

Ministerul turc de Externe a îndemnat Suedia să ia măsurile necesare împotriva celor responsabili şi invită toate ţările să ia măsuri concrete împotriva islamofobiei.

Declaraţia sa a fost emisă după ce un un militant anti-imigranţi, Rasmus Paludan, a ars un exemplar al Coranului în apropierea Ambasadei Turciei de la Stockholm. Rasmus Paludan este liderul partidului politic danez de extremă dreapta Stram Kurs (Linia dură - n.r.). Paludan, care are şi cetăţenie suedeză, a mai organizat în trecut o serie de demonstraţii în care a ars Coranul, iar anul trecut a provocat chiar trei nopţi consecutive de violenţe în Suedia din acelaşi motiv. În autorizaţia pe care a cerut-o de la poliţie pentru protestul de sâmbătă, el a spus că demonstraţia sa este organizată împotriva islamului şi împotriva încercării preşedintelui turc Tayyip Erdogan de a influenţa libertatea de exprimare în Suedia.

Un protest separat a avut loc în capitala suedeză în sprijinul kurzilor şi împotriva intenţiei Suediei de a aderara la NATO.

Iar un grup de manifestanţi pro-turci a organizat, de asemenea, un miting de sprijin în faţa Ambasadei Turciei.

Toate cele trei evenimente au avut autorizaţii din partea poliţiei.

PROTEST FAŢĂ DE ADERAREA SUEDIEI LA NATO

La demonstraţia de protest faţă de candidatura Suediei la NATO şi de susţinere a kurzilor, vorbitorii au stat în faţa unui banner roşu mare pe care scria "Suntem cu toţii PKK", referindu-se la Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care este în afara legii în Turcia, Suedia, Statele Unite şi alte ţări. Vorbitorii s-au adresat câtorva sute de susţinători prokurzi şi de stânga. "Vom continua să ne opunem cererii suedeze de aderare la NATO", a declarat pentru Reuters Thomas Pettersson, purtător de cuvânt al Alianţei împotriva NATO, unul dintre organizatorii demonstraţiei.

Poliţia a declarat că situaţia a fost calmă la toate cele trei demonstraţii.

Suedia şi Finlanda au solicitat anul trecut să adere la NATO, după invazia Rusiei în Ucraina, dar toate cele 30 de state membre trebuie să ratifice intrarea lor în alianţă. Turcia a declarat că Suedia, în special, trebuie mai întâi să adopte o poziţie mai clară împotriva a ceea ce Ankara consideră a fi "teroriştii" - în principal militanţi kurzi, dar şi un alt grup de azilanţi politici, pe care îi acuză pentru tentativa de lovitură de stat din 2016.

VIZITA MINISTRULUI SUEDEZ AL APĂRĂRII LA ANKARA A FOST ANULATĂ

Sâmbătă, Turcia aanunţase că din cauza lipsei de măsuri pentru a interzice protestele, anulează o vizită planificată la Ankara a ministrului suedez al apărării.

"În acest moment, vizita ministrului suedez al apărării, Pal Jonson, în Turcia, pe 27 ianuarie, a devenit lipsită de sens. Aşa că am anulat vizita", a declarat ministrul turc al apărării, Hulusi Akar.

CITEȘTE ȘI Turcia a anulat vizita ministrului suedez al apărării la Ankara


Pal Jonson a declarat că el şi omologul turc s-au întâlnit vineri în timpul unei reuniuni a aliaţilor occidentali în Germania şi au decis să amâne întâlnirea planificată.

Anterior, Ministerul de Externe al Turciei îl convocase deja, vineri, pe ambasadorul Suediei din cauza protestelor care se anunţau sâmbătă la Stockholm.

Finlanda şi Suedia au semnat un acord tripartit cu Turcia în 2022, menit să depăşească obiecţiile Ankarei faţă de aderarea lor la NATO. Suedia spune că şi-a îndeplinit partea sa din memorandum, dar Turcia cere mai mult, inclusiv extrădarea a 130 de persoane pe care le consideră "terorişti".

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.