Rusia a adoptat cauza lui Donald Trump joi, după anunţarea unei retrageri a trupelor americane prezente în Siria, în timp ce europenii se tem, în schimb, că acest lucru ar putea să conducă la o revenire în forţă a grupării Statul Islamic (SI) pe teren, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Donald are dreptate. Eu sunt de acord cu el”, a lansat preşedintele rus Vladimir Putin, a cărui ţară se află în Siria, alături de regimului de la Damasc al lui Bashar al-Assad, catalogând drept ”justă” decizia retragerii.

”Noi am dat lovituri serioase SI în Siria”, a adăugat el, revendicând o parte a succeselor reputate contra organizaţiei jihadiste pe teren.

Franţa, Regatul Unit şi Germania, aliatele Statelor Unite în lupta împotriva SI şi ţinte, cu regularitate, ale unor acţiuni teroriste revendicate de această grupare, nu ş-au ascuns, în schimb, îngrijorarea.

”Statul Islamic a dat înapoi, însă ameninţarea nu s-a terminat”, a rezumat şeful diplomaţiei germane Heiko Maas, exprimându-şi temerea că retragerea americană ar putea ”dăuna” luptei împotriva jihadiştilor.

”Daech nu este şters de pe hartă şi nici rădăcinile sale, de altfel. Trebuie să învingem militar, în mod definitiv, ultimele buzunare ale acestei organizaţii teroriste”, a subliniat ministrul francez al Armatelor Florence Parly.

Donald Trump a ordonat miercuri retragerea trupelor americane desfăşurate în Siria, apreciind că a învins SI, o decizie care a provocat stupoare şi un val de proteste în tabăra sa.

”SĂ SE BATĂ ALŢII”

În faţa consternării generale, el a replicat, joi, că decizia sa nu este o surpriză. ”Eu fac campanie pentru asta de ani de zile”, a scris el pe Twitter. Iar Statele Unite nu au vocaţia să fie ”jandarmul Orientului Mijlociu”.

”A venit vremea ca alţii să se bată”, a subliniat el, invitând ”Rusia, Iranul, Siria şi mulţi alţii” - o aluzie la ţările arabe - să preia ştafeta.

Aproximativ 2.000 de militari americani se află în prezent în nordul Siriei, în principal membri ai forţelor speciale, care luptă contra SI şi antrenează combatanţi locali în zone recucerite de la jihadişti.

Turcia şi Iranul, alţi actori-cheie în Siria, s-au concentrat joi asupra impactului potenţial al aceste retrageri, în cadrul unei întâlniri a preşedinţilor lor, Recep Tayyip Erdogan şi Hassan Rohani, la Ankara.

”Integritatea teritorială a Siriei trebuie să fie respectată de către toate părţile”, a subliniat Rohani, în contextul în care autonomia tot mai mare a kurzilor sirieni îngrijorează Turcia, care acuză unele dintre organizaţiile acestora că poartă lupta Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK, separatişti kurzi în Turcia), inamicul numărul unu al Ankarei.

SI şi-a văzut ”califatul” autoproclamat destrămându-se în faţa unor ofensive multiple, după o ascensiune fulgerătoare, în 2014. El a fost dislocat la 14 decembrie din fieful său, la Hajin, la frontiera cu Irakul, de o forţă dominată de kurzi şi susţinută de Washington.

Însă organizaţia îşi păstrează câteva redute şi rămâne de temut din cauza capacităţii sale de a lovi prin atentate deosebit de sângeroase în ţări din regiune şi nu numai.

Miliţia kurdă a Unităţilor Protecţiei Poporului (YPG), aflată în prima linie a luptei împotriva SI, ar putea, de asemenea, să se întoarcă de pe acest drum, dacă Turcia declanşează - aşa cum ameninţă să facă de mai multe zile - o ofensivă împotriva sa.

”La momentul şi locul potrivit, ei vor intra în gropile pe care le sapă”, a promis joi ministrul turc al Apărării Hulusi Akar..

SECURITATEA KURZILOR

Luând apărarea kurzilor sirieni, aliaţi preţioşi împotriva SI, Ministerul francez de Externe a cerut ca ”securitatea (...) să le fie asigurată”, dar şi ”stabilitatea” zonelor aflate sub controlul lor, în care sunt deţinuţi numeroşi jihadişti străini, inclusiv francezi.

Pentru moment, Forţele Democratice Siriene (FDS), dominate de kurzi, continuă lupta. ”Bătălia (în buzunarul de la) Hajin continuă”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al FDS, Moustapha Bali.

Însă, potrivit FDS, retragerea americană va oferi o şansă SI, care a trecut în mare parte în calndestinitate, să se reconstruiască pe teren.

”Acest lucru va avea un impact negativ asupra campaniei antiteroriste”, au avertizat Forţele într-un comunicat.

O prioritate absolută, ”campania militară contra Daesh continuă”, au insistat joi Parisul şi Londra, principalii parteneri ai americanilor în campania atacurilor aeriene vizând SI de la sfârţitul lui 2014.

”Anunţul preşedintelui american nu are, în acest stadiu, vreo incidenţă asupra continuării participării franceze la campania militară contra Daech în cadrul coaliţiei”, a declarat un purtător de cuvânt al armatelor franceze, colonelul Patrik Steiger.

În afară de atacuri aeriene, Franţa efectuează tiruri de artilerie din Irak şi a desfăşurat forţe speciale pe teren, potrivit Pentagonului. Parisul nu comunică, în principiu, cu privire la forţele sale speciale aflate în operaţiuni.

”Pentru moment, bineînţeles, rămânem în Siria”, a subliniat joi ministrul francez însărcinat cu Afaceri Europene Nathalie Loiseau.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.