Alegătorii votează duminică în 21 de ţări din Uniunea Europeană (UE), inclusiv în România, Franţa, Germania şi Italia, pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul European (PE), în care partidele eurosceptice ar urma să câştige din nou teren, potrivit sondajelor, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Grecia, Ungaria, Bulgaria, România şi Lituania au fost primele ţări care şi-au deschis secţiile de votare, la ora 4.00 GMT (7.00, ora României).

Scrutinul a avut deja loc în alte şapte ţări, începând de joi, inclusiv în Regatul Unit, care s-a resemnat să-l organizeze în ultimul moment, după o nouă amânare a Brexitului până cel mai târziu la 31 octombrie.

Aproximativ 427 de milioane de europeni se află la vârsta participării la vot şi sunt chemaşi la urne să aleagă, pe o perioadă de cinci ani, cei 751 de membri ai PE - o adunarea care şi-a sporit treptat puterile, dar a cărei alegere este marcată, în general, de o slabă prezenţă la urne (42,6% în 2014).

Scorurile Rassemblement national (RN, extrema dreaptă) al lui Marine Le Pen în Franţa şi Ligii lui Matteo Salvini în Italia, inamici declaraţi ai proiectelor europene ale preşedintelui francez Emmanuel Macron se află între rezultatele cele mai aşteptate.

Cu vântul în pupa în sondaje, cei doi aliaţi de extremă dreapta speră să federeze o largă alianţă de partide naţionaliste, eurosceptice şi populiste. Aceste formaţiuni au avansat deja în 2014, însă ele rămân sparte în mai multe grupuri în PE.

Sondajele preconizează un avans clar, însă acest ansamblu eteroclit nu este, însă, în măsură, să ia în calcul o majoritate în PE, unde analişti mizează pe un maximum de un pic mai mult de o treime din mandate.

”NU EURABIEI”

În Regatul Unit, care a deschis balul alegerilor joi, partidul eurofobului Nigel Farage este creditat pe primul loc, exploatând incapacitatea premierului Theresa May de a concretiza divorţul cu UE. Conducătoarea conservatoare a plătit preţul, anunţându-şi demisia vineri.

Olandezii, care au votat şi ei tot joi, au creat prima surpriză, printr-un avans, potrivit sondajelor, al laburisştilor (PvdA) conduşi de către Frans Timmermans, actualul număr doi în Comisia Europeană (CE).

Social-democratul, un candidat la succesiunea lui Jean-Claude Juncker (PPE, dreapta) la conducerea CE, ar devansa liberalii (VVD) şi populiştii (FvD), care erau totuşi aşteptaţi în forţă.

Liga ministrului italian de Interne Matteo Salvini ar urma să fie unul dintre marii câştigători în mandate în alegeri. Liderul italian, purtat de discursul său antimigraţie, a postat sâmbătă o înregistrare video pe Twitter însoţită de mesajul ”Nu Eurabiei”.

În ceea ce priveşte RN-ul aliatei sale Le Pen, conducătoarea extremei drepte franceze, formaţiunea este creditată pe primul loc în intenţiile de vot în Franţa, urmată de lista preşedintelui Emmanuel Macron.

ENL, grupul în care colaborează Liga şi RN în actualul PE, numără 37 de aleşi, un număr care ar putea să se dubleze după scrutin.

Şi căruia Salvini vrea să-i adauge membri din partide care fac în prezent parte din alte grupuri eurosceptice.

SFÂRŞITUL BIPARTIDISMULUI

Liderul italian doreşte de asemenea să coopereze cu Fidez, partidul premierului suveranist Viktor Orban, în prezent suspendat din grupul democrat-creştin PPE şi ale cărui intenţii cu privire la viitor rămân vagi.

Toate aceste apropieri sunt însă îngreunate de divergenţe profunde între aceste partide pe tema atitudinii faţă de Rusia, de exemplu. Iar forţele eurosceptice şi eurofobe nu ar putea, oricum, să constituie o majoritate, potrivit sondajelor.

PPE şi social-democraţii (S&D) ar urma să rămână principalele formaţiuni în hemiciclul european. Însă aceste alegeri ar urma să marcheze sfârşitul capacităţii lor de a forma doar ele o majoritate cu scopul de a adipta proiecte legislative.

Liberalii (ALDE) speră să devină a treia forţă în PE, în baza unei alianţe cu viitorii macronişti. Verzii speră şi ei să devină un interlocutor indispensabil în acest peisaj politic care se anunţă mai fragmentat ca niciodată.

Această recompunere politică va fi determinantă în cursa în vederea posturilor-cheie în instituţiile europene. Mai ales în privinţa succesorului lui Jean-Claude Juncker, membru al PPE, la şefia Comisiei.

”Nimeni nu va putea să devină preşedinte al Comisiei fără să aibă susţinerea a cel puţin 376 din cei 751 de deputaţi europeni”, a subliniat un purtător de cuvânt al PE, Jaume Duch.

Şefii de stat şi de guverne se întâlnesc încă de marţi într-un summit pentru a discuta despre viitoarele nominalizări.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.