Europa este pe cale să bată ”recordul ruşinii” refuzând să primească aproximativ 30 de migranţi, abandonaţi pe Marea Mediterană după ce au fost salvaţi în largul Libiei în urmă cu două săptămâni, au denunţat vineri mai multe ONG-uri, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Au trecut 14 zile de când sunt abandonaţi pe mare. Un nou record al ruşinii”, a denunţat pe Twitter un colectiv de asociaţii umanitare şi de apărarea drepturilor omului.

Condiţiile au continuat să se înrăutăţească, din cauza valurilor puternice şi frigului, obligând joi Sea-Watch 3, o navă închiriată de un ONG german, să se adăpostească în apropierea costei malteze. Autorităţile de la Velletta şi-au dat acordul, însă au refuzat ca nava să acosteze.

Trei copii - în vârstă de unul, şase şi şapte ani - ”vomită continuu şi riscă hipotermia şi dezhidratarea”, afirmă Alessandro Metz, unul dintre conducătorii colectivului.

Aceşti 32 de migranţi au fost salvaţi în largul Libiei la 22 decembrie, de Sea-Watch 3, care navighează sub pavilion olandez.

Aceste persoane ”dorm pe jos. Avem probleme enorme de igienă. Situaţia este tot mai dificilă din punct de vedere psihologic”, a povestit şeful misiunii Sea-Watch 3, Philipp Hann, la postul italian Radio 24.

Un nou echipaj şi provizii au sosit vineri la bordul Sea-Watch 3 unde, în afară de cei trei copii, se află trei adolescenţi neînsoţiţi şi patru femei, originari din Nigeria, Libia şi Coasta de Fildeş.

În cursul acestei operaţiuni, un migrant libian s-a aruncat în apă, în speranţa să ajungă pe Insula Malta înot. Însă, ”după câţiva metri, el a renunţat, din cauza frigului şi curentului şi a fost adus înapoi la bord cu ajutorul unui colac de salvare”, a declarat pentru AFP Federico Scoppa, un forograf liber profesionist de la bordul Sea-Watch.

Alt ONG german, Sea-Eye, a anunţat că una dintre navele sale este blocată în largul coastei malteze cu 17 migranţi la bord, care aşteaptă de la 29 decembrie autorizarea de a debarca.

Olanda, Germania, Italia şi Spania s-au arătat iniţial foarte reticente să-i primească pe aceşti migranţi. Însă Berlinul şi Haga şi-au dat unda verde, cu condiţia ca şi alte ţări să li se alăture.

”PATETIC”

Mai multe oraşe germane, dar şi italiene s-au oferit să-i primească pe aceşti migranţi, iar primarul oraşului Napoli Luigi De Magistris a declarat că va asista personal la debarcarea acestora - într-un gest de sfidare a ministrului de Interne Matteo Salvini.

Liderul Ligii (extremă dreapta) a decis să închidă toate porturile italiene migranţilor de când a venit la putere, la 1 iunie.

”Miniştri europeni continuă să negocieze (soarta) a 32 de fiinţe umane. Putem părea noi jalnici, dar ei sunt patetici”, a comentat Sea-Watch.

Într-un comunicat, acest ONG îndeamnă de asemenea ”ţările europene, în frunte cu Malta şi Italia, să ofere un adăpost sigur (acestor migranţi), conform dreptului internaţional”.

Organizaţia Médecins sans frontières (MSF) a denunţat la rândul ei un ”tratament degradant fără vreo justificare”.

Sute de migranţi s-au confruntat deja cu această situaţie după ce noul Guvern de extremă dreapta şi populist aflat la putere la Roma a hotărât să închidă porturile italiene, iar autorităţile malteze au adoptat aceeaşi atitudine.

Fiecare operaţiune de salvare conduce, de fiecare dată, la negocieri între mai multe ţări europene - în principal Franţa, Germania, Spania şi ţările din Benelux - în vederea primirii migranţilor, în lipsa unui mecanism european în acest sens.

Aproximativ 113.482 de migranţi au traversat anul trecut Marea mediterană în căutarea unui viitor mai bun, iar 2.262 au murit pe mare, potrivit unor date furnizate de către Ănaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi (UNHCR).

REVOLTA PRIMARILOR ITALIENI FAŢĂ DE SALVINI

Pe de altă parte, primarii din sudul şi până în nordul Italiei - de la Palermo, Napoli, Florenţa, Parma, Livorno, Milano şi Bergamo - se revoltă faţă de decretul antimigraţie al ministrului de Interne Matteo Salvini, relatează Le Point.

Această frondă vizează măsura care le interzice migranţilor solicitanţi de azil să se înscrie ca rezidenţi în localitatea care-i găzduieşte.

Astfel, în pofida faptului că deţin un permis de sejur temporar, migranţii nu mai au acces la serivcii sociale - sănătate publică, creşe, şcoli, locuinţe sociale.

În pofida faptului că vizează să crească securitatea şi să lupte împotriva infracţionalităţii, decretul antimigraţie favorizează infracţionalitatea, denunţă primarii.

În afară de problema reşedinţei, textul îi exclude pe solicitanţii de azil din structuri de primire existente. Aproximativ 120.000 de migranţi care aşteaptă o hotărâre judiciară, ce poate dura doi ani, se trezesc astfel în stradă şi fără asistenţă şi riscă să alimenteze infracţionalitatea organizată, traficul de droguri şi prostituţia.

În opinia lui Leoluca Orlando - de cinci ori primar la Palermo din 1990, care a făcut din capitala siciliană simbolul primirii migranţilor şi a lansat revolta municipalităţilor - politica lui Salvini este neconstituţională.

”Nu poţi să iei drepturi unor cetăţeni în regulă cu legea, doar ca să prezinţi drept securitate o intervenţie care pute a lege rasistă”, a declarat Orlando.

Aceasta este o provocare pentru Salvini, care a făcut din preferinţa naţională şi lupta împotriva migraţiei axa politicii sale suveraniste şi populiste.

Ministrul italian de Interne îi cataloghează pe aceşti primari, ”care refuză să aplice o lege a republicii, (drept) trădători prieteni ai clandestinilor”. El îi ameninţă cu urmăriri în justiţie şi tăieri ale unor finanţări ale localităţilor rebele.

Însă cazul îi scapă printre degete, în contextul în care se revoltă nu doar edili de stânga, ci şi puternica Asociaţie a primarilor italieni Anci.

Preşedintele Consiliului de Miniştri Giuseppe Conte l-a dezavuat pe Salvini şi a cerut să se întâlnească cu Anci cu scopul de a încerca să găsească o soluţie.

Mişcarea Cinci Stele (M5S, populişti) este împărţită, iar mai mulţi aleşi din cadrul acestea - inclusiv Gregorio Di Falco, care a devenit celebru după ce i-a spus căpitanului Costa Concordia ”urcă înapoi la bord, la dracu'!” după ce acesta a abandonat pachebotul - au fost exluşi din M5S după ce au votat împotriva decretului antimigraţie.

Tema migraţiei este explozivă pentru Luigi Di Maio. În cădere liberă în sondaje, liderul M5S este prins între xenofobia triumfătoare a Ligii şi aripa de stânga a mişcării sale.

În vederea finanţării venitului cetăţenesc, el este nevoit să reducă partea celor care au dreptul. Sunt vizaţi migranţii, care este necesar să dovedească o şedere legalătimp de zece ani - aceeaşi perioadă în vederea obţinerii naţionalităţii italiene -, pentru a avea dreptul la el. Aceasta este însă o încălcare a prevederilor Constituţiei, care nu face vreo diferenţă între cetăţeni italieni şi străini aflaţi în regulă.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.