Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a oferit luni o paradă triumfală la Ankara, după victoria în referendumul pe tema consolidării puterilor sale, un scrutin marcat de o campanie pe care observatorii străini au prezentat-o drept inechitabilă, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Primit în capitală, la întoarcerea de la Istanbul, de o mulţime de susţinători, în faţa Aeroportului Esenboga, Erdogan a promis că ”lucrurile (vor merge) mai bine” după intrarea în vigoare a revizuirii constituţionale care extinde considerabil prerogativele prezidenţiale.

Şeful statului turc, a cărui coloană s-a îndreptat apoi către palatul prezidenţial în uralele susţinătorilor adunaţi de-a lungul străzilor, nu a răspuns acuzaţiilor principalelor două partide din opoziţie care denunţă nereguli în timpul referendumului.

 

Sfidând criticile, partidul la putere (AKP) a aunţat deja că-i va propune la sfârşitul lui aprilie lui Erdogan să îşi reia locul - el nu putea până la referendum să facă parte din vreun partid - în cadrul său, primul punct al reformei, ale cărei cele mai multe părţi vor intra în vigoare după alegerile prezidenţiale şi legislative din 2019.

La o zi după un referendum al cărui scor strâns relevă polarizarea Turciei, cancelarul german Angela Merkel l-a îndemnat pe Erdogan la un ”dialog respectuos” în vederea liniştirii unei societăţi turce care stă să facă implozie după o campanie electorală virulentă.

Departe de plebiscitul sperat de Erdogan, care şi-a aruncat toate forţele în joc, revizuirea constituţională a fost aprobată cu o majoritate mică, de 51,4% din voturile exprimate, potrivit rezultatelor provizorii difuzate de presă.

De-acum se pune problema relaţiilor cu Europa, afectate în timpul campaniei. Parisul a avertizat luni împotriva unei reintroduceri a pedepsei cu moartea, evocată cu regularitate de Erdogan, care va provoca o ”ruptură”.

”NU SE RIDICĂ LA ÎNĂLŢIME”

O misiune comună a unor observatori OSCE şi din cadrul Consiliului Europei (CoE) a crticat în termeni aspri campania în vederea referendumului, care s-a desfăşurat, în opinia ei, în condiţii inechitabile.

”Per ansamblu, referendumul nu a fost la înălţimea criteriilor Consiliului Europei”, a declarat Cezar Florin Preda, şeful delegaţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

Principalele două partide turce de opoziţie, CHP (social-democrat) şi HDP (prokurd), au mers mai departe şi au denunţat ”manipulări” în timpul scrutinului şi au anunţat că intenţionează să ceară renumărarea voturilor.

Ele vizează decizia luată de Înaltul Consiliu Electoral (YSK), la puţin timp după numărarea buletinelor de vot, de a considera ca valide buletinele de vot care nu aveau ştampila de control. Opoziţia a denunţat în acest lucru o manevră care face posibile fraude.

”Modificări tardive în procedura de numărare (a voturilor) au suprimat o importantă garanţie” împotriva fraudării, a declarat Preda de la APCE.

Bülent Tezcan, vicepreşedintele CHP a anunţat că partidul său este pregătit să sesiseze Curtea Constituţională, eventual Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Şeful YSK Sadi Güven a respins luni aceste critici, afirmând că aceste buletine sunt ”valide”. El a adăugat că nu ştie câte buletine fără ştampila de control au fost utilizate.

RELAŢIILE CU EUROPA

Potrivit reformei, preşedintele va deveni unicul deţinător al puterii executive, va deţine controlul asupra puterilor judiciară şi legislativă şi va putea emite decrete.

Guvernul a prezentat această revizuire a Constituţiei ca indispensabilă în vederea asigurării stabilităţii Turciei, însă opoziţia a deplâns o campanie marcată de încarcerarea unor reprezentanţi prokurzi şi jurnalişti critici.

Campania în vederea referendumului a fost caracterizată de o virulenţă extremă, care a polarizat şi mai mult societatea, iar liderii turci au asimilat partidele din tabăra ”nu” unor complice ale ”teroriştilor” şi ”puciştilor”.

Ultimele luni au marcat totodată o degradre a relaţiilor dintre Turcia şi Uniunea Europeană (UE), în contextul în care Erdogan a acuzat unele state membre de ”practici naziste” în urma anulării unor mitinguri ale taberei ”da”.

Erdogan a evocat duminică seara posibilitatea organizării unui nou referendum, pe tema reintroducerii pedepsei cu moartea.

Un asemena scrutin ar constitui ”o ruptură faţă de valorile şi angajamentele” pe care Ankara şi le-a asumat ”în cadrul Consiliului Europei”, a subliniat luni preşedinţia franceză.

Prin această victorie, Erdogan, care a scăpat unei tentative de lovitură de stat pe 15 iulie 2016, ar putea, teoretic, să rămână la conducerea statului până în 2029.

El a fost şef al Guvernului din 2003 şi până în 2014, când a fost ales preşedinte.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.