Situaţia pare de-acum favorabilă unei relansări a ”relaţiei speciale” dintre Statele Unite şi Marea Britanie, însă înţelegerea afişată de către Donald Trump şi viitorul premier britanic Boris Johnson se dovedeşte mai complicată între cei doi lideri, consideraţi egocentrici şi cu interese uneori divergente, relatează AFP.
Felicitările preşedintelui american nu au întârziat după confirmarea marţi a victoriei lui ”Boris”. ”El va fi formidabil”, a scris pe Twitter locatarul Casei Albe.
Acesta este unul dintre mesajele online pline de superlative folosite de către miliardarul american în susţinerea noului şef al conservatorilor britanici, spre deosebire de criticile sale la adresa premierului demisionar Theresa May, care a făcut, în ochii săi, ”o treabă foarte proastă cu Brexitul”.
Era Trump-May a fost dăunătoare relaţiilor între cei doi mari aliaţi transatlantici, aşa cum a arătat demisia ambasadorului britanic la Washington Kim Darroch, în urma divulgării unor note prea puţin măgulitoare la adresa preşedintelui american.
Odată cu era Trump-Johnson ”am putea avea parteneriatul cel mai strâns între lideri ai Statelor Unite şi Regatului Unit din epoca lui Ronald Reagan şi a lui Margaret Thatcher”, apreciază entuziasmat Nile Gardiner, un fost consilier al ”Doamnei de Fier”, în prezent cercetător la centrul de reflecţie conservator american Heritage Foundation.
PĂR BLOND
Ar exista mai multe motive în acest sens. Născut la New York, noul şef al Partidului Conservator se declară hotărât să părăsească Uniunea Europeană (UE) cu orice preţ în toamnă şi ”reprezintă o viziune clar proamericană şi o afinitate marcantă pentru alianţa transatlantică”, relevă Nile Gardiner.
Astfel el se poate înţelege perfect cu un Trump pro-Brexit şi anti-UE.
Totul, inclusiv părul blond, pare să-i unească pe cei doi, puşi la putere de valul populist.
”Ei sunt, pe hârtie, fraţi ideologici, de drepta, populişti, împotriva corectitudinii politice şi anti-establishment", enumeră Ian Bremmer, preşedintele societăţii de expertiză Eurasia Group.
Însă ”relaţia lor este de asemenea foarte instabilă”, avertizează acest politolog, intervievat de AFP.
În opinia sa, "Boris Johnson şi Donald Trump au personalităţi similare, niciunul dintre ei nu este luat de ideologie şi amândoi sunt interesaţi mai întâi de ei înşişi”.
Această analiză pare să-l confirme pe preşedintele american, atunci când explică faptul că-i ”place” atât de mult noul lider britanic, pentru că el este ”Trumpul britanic”, a rezumat el marţi.
Iar cum amândoi vor să atragă lumina proiectoarelor, acst lucru ar putea face scântei dacă, de exemplu, Johnson obiţnuitul gafelor este susceptibil să-l eclipseze pe Trump. "Boris Johnson a vexat mulţi oameni care se vexează mai greu ca Donald Trump”, avertizează Ian Bremmer.
NEGOCIERI COMERCIALE TENSIONATE
Idila nu a fost mereu prezentă. Înaintea alegerii omului de afaceri newyorkez la Casa Albă, cel care era pe atunci primar al Londrei spunea că vrea ”să evite anumite cartiere din New York” pentru a nu risca ”să dea peste Donald Trump”.
El viza astfel declaraţii ale miliardarului republican cu privire la musulmani şi radicalizare în capitala britanică.
De atunci, fostul şef al diplomaţiei britanice s-a delimitat în mai multe rânduri de preşedintele american, de exemplu, recent, pe tema atacurilor acestuia contra unor parlamentare democrate provenind din rândul minorităţilor.
O probă a faptului că înţelegerea pe fond riscă să dispară rapid este faptul că Boris Johnson s-a opus, de asemenea, noului său ”prieten” pe tema Iranului, conducând în mai 2018 o misiune a ultimei şanse, la Washington, cu scopul de a încerca - în zadar - să-l determine să rămână în Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.
Criza cu Teheranul este din nou un revelator al unor tensiuni latente între cei doi aliaţi, odată ce administraţia Trump a subliniat că imobilizarea iraniană a unui petrolier britanic este înainte de toate problema Londrei.
Iar cu toate că americanul a promis Londrei un acord comercial ”extraordinar” după Brexit, iar britanicul a exploatat această promisiune pentru a garanta că divorţul europan va fi bun pentru economie, negocierile se anunţă, în realitate, tensionate.
”În pofida afinităţilor, interesele lor nu sunt mereu aliniate”, constată Luigi Scazzieri, de la Centre for European Reform de la Londra.
În opinia sa, Boris Johnson - care se va afla într-o poziţie slabă în cazul în care negocierile cu Bruxellesul eşuează - riscă să se lovească de ”instinctele «America first» ale lui Trump”, care a făcut din ”America prima” mottoul său.
”Trump n-ar trebui să facă vreo concesie Regatului Unit”, ”din contră el va căuta un maximum de avantaje pentru Statele Unite, îndemându-i pe britanici să-şi deschidă sectoarele agricol şi sanitar”, preconizează el. ”Tot atâtea exigenţe care ar putea să facă imposibilă încheierea unui acord”, apreciază el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
