Grecia se afla joi în ”doliu naţional” în urma inundaţiilor care au ucis cel puţin 15 persoane în apropiere de Atena, prezentate ca o ”catastrofă anunţată” de către presă şi oameni de ştiinţă, care acuză decenii de urbanism sălbatic, relatează AFP.
Potrivit pompierilor, cinci persoane erau în în continuare date dispărute, iar 12 rănite, la o zi după ce un torent de noroi a devastat zona respectivă - localităţile Nea Peramos, Mandra şi Megara, la aproximativ 50 de kilometri vest de Atena.
Îngrijorările autorităţilor erau alimentate de reluarea ploilor torenţiale în toată regiunea capitalei, care urmează să continue cel puţin până în weekend, potrivit serviciilor de meteorologie.
”Problema noastră acum este să facem faţă torentelor, dintre care unul continuă să curgă cu moloz în centrul oraşului Mandra. Există acum o furtună, operaţiunile sunt dificile”, a declarat pentru AFP un reprezentant al Protecţiei Civile.
El a imputat amploarea bilanţului uman oreii la care noroiul a luat-o la vale, de pe Muntele Patera, care străjuieşte Mandra. ”Era devreme, iar oamenii erau în maşini să se ducă la serviciu atunci când a avut loc drama”.
”Răzbunare sângeroasă a naturii”, ”Torentul respinsabilităţilor”, ”catastrofă nenaturală” - cotidienele acuzau nerespectarea regulilor de amenajare a teritoriului, cronică în Grecia de decenii.
”CA UN TSUNAMI”
Premierul Alexis Tsipras a reacţionat miercuri seara, decretând un ”doliu naţional”, o măsură simbolică.
Armata şi-a deschis taberele să găzduiască persoane rămase fără asăpost.
Descoperite miercuri toată ziua, în cursul operaţiunilor de salvare, majoritatea înecate, unele victime au fost blocate în domiciliu, ca doi octogenari care locuiau la subsoluri.
Corpurile a doi bărbaţi - între care un camionagiu în vârstă de 47 de ani luat de apă în timp ce încerca să iasă din vehiculul blocat în apă - au fost târâte până la mare, unde poliţia portuară le-a recuperat.
Torentul de noroi ”a venit ca un tsunami”, a declarat miercuri pentru AFP un comerciant, Evangelos Kolovetzos, al cărui magazin a fost în înregime devastat, geamurile i-au fost sparte şi uşile forţate.
”Străzile noastre sunt complet distruse (...). O mie de locuinţe au fost inundate, o treime din oraş”, a declarat pentru postul public de televiziune ERT viceprimarul din Nea Peramos, Stavros Fotiou.
Peste 100 de pompieri erau mobilizaţi în continuare la faţa locului joi, încercând să pompeze apa şi noroiul care continuau să inunde locuinţe şi axe rutiere şi să restabilească alimentarea cu electricitate şi apă, perturbate de miercuri.
Până ”să reuşim să stabilizăm situaţia este de dorit să nu mai fie victime”, a declarat pentru ERT un purtător de cuvânt al Guvernului Dimitris Tzanakopoulos.
”CAZ DIDACTIC”
Experţi s-au adâncit într-o dezbatere pe tema cauzele dezastrului, în încercarea de a provoca reacţie oficială.
În opinia geologului Dimitris Papanikolaou, "dezastrul era anunţat”, în contextul în care amenajările urbane în zonă au blocat cursul apelor, în pofida unor imperative de mediu.
”La universitate am făcut din Mandra un caz didactic în privinţa riscurilor de inundaţii”, a declarat geologul pentru agenţia greacă semioficială de presă Ana, denunţând o ”intervenţie umană caracterizată de o ignoranţă şi indiferenţă criminale”.
Ecologul Mihalis Petrakis a pus în discuţie despădurirea vârfurilor din jurul Atenei, prin incendii vara, imputate, la rândul lor unor speculaţii omobiliare sălbatice.
El a subliniat riscul repetării unor asemenea drame ca urmare a modificărilor climatice.
Potrivit ERT, vulnerabilitatea Atenei şi regiunii sale la inundaţii a fost deja atestată de mai multe dezastre, cel mai sângeros soldat cu 40 de morţi în 1961.
Ultima dramă de acest fel a avut loc în 1994, când nouă persoane au murit într-un cartoer situat în apropierea falezei ateniene, din cauza lipsei amenajării şi întreţinerii râului Kifissos care-l traversa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
