Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, al cărei start va fi dat, oficial, miercuri de premierul Theresa May, va transforma Regatul Unit, dar şi UE, scrie Reuters, care explică modul în care se va schimba blocul comunitar după Brexit.
BUGETUL UE: UNDE AU DISPĂRUT BANII?
Bugetul Uniunii reprezintă numai 2% din cheltuielile publice ale blocului comunitar. Însă, în estul UE, transferul de fonduri de la Bruxelles este extreme de important – reprezintă aproximativ 8% din bugetul Poloniei şi aproape o cincime din cel al Bulgariei.
Fără Marea Britanie, Bruxelles-ul va avea cu circa 16% mai puţin de oferit – o premise pentru o luptă între Est şi Vest în legătură cu următorul exerciţiu bugetar, ce va începe în 2021 şi ar urma să dureze şapte ani.
Pe termen scurt, va exista şi o luptă cu Londra privind ce sumă trebuie să vireze UE în momentul plecării. Este posibil ca Londra să poate alege să plătească pentru a avea acces la o serie de fonduri europene importante, precum cel pentru cercetare. Însă cheltuielile mari, precum subvenţiile agricole, ar putea fi revizuite rafical.
ECHILIBRUL PUTERII: PRIETENII LĂSAŢI ÎN INCERTITUDINE
Marea Britanie şi-a folosit influenţa în UE pentru a limita cheltuielile Bruxelles-ului şi pentru a exercita presiuni în favoarea liberului-schimb. În aceste condiţii, ţări mai mici, precum statele nordice şi Olanda, sunt îngrijoraţi că poziţiile lor nu vor mai fi susţinute de membri importanţi.
De asemenea, ţările mai sărace din estul blocului, a căror aderare la UE a fost promovată de Londra, se tem că Germania şi Franţa vor ridica bariere în calea cetăţenilor lor, care reprezintă o forţă de muncă ieftină, sau că vor consolida prerogativele federale, cu care statele foste comuniste nu sunt de acord.
Şi statele candidate, în special cele din Balcani, pierd un aliat împotriva occidentalilor care sunt retincenţi în legătură cu o nouă extindere.
Cele 19 state din Zona euro vor putea dicta, practic, politica UE, în condiţiile în care Marea Britanie era principalul obstacol din calea lor până acum.
Franţa devine singurul stat membru UE care are arme nucleare şi este membru cu drept de veto al Consiliului de Securitate al ONU. În plus, va putea promova aproape fără opoziţie semnificativă planurile pentru o mai mare cooperare în UE pentru apărare, în afara NATO; apărare se află deja pe agenda Bruxelles-ului.
Germania, ambivalentă în legătură cu imaginea de forţă dominant în Europa datorită puterii economice şi gazdă pentru aproape unu din cinci cetăţeni UE după Brexit, analizează metode de a menţine echilibrul.
UE ÎN LUME: O FORŢĂ REDUSĂ
UE pierde un interlocutor de nădejde în dialogul cu Statele Unite şi cu lumea anglofonă. O forţă diplomatică şi militară cu tradiţie, influenţa Londrei în faţa unor puteri precum China şi Rusia sau în Orientul Mijlociu au fost de folos pentru UE. În Africa, o sursă de îngrijorare tot mai mare privind migraţia, fondurile de asistenţă britanică au jucat un rol important.
Poziţia dură a Londrei faţă de Moscova i-a câştigat prieteni în rândul statelor baltice şi Olandei, care se tem că o abordare mai blândă, precum cea promovată de Franţa, Italia şi, posibil, Germania va submina consensul pentru exercitarea de presiuni asupra Rusiei, prin sancţiuni, în urma anexării peninsulei Crimeea. În plus, eforturile pentru a reduce dependenţa de gazul rus ar putea fi reduse.
CULTURA POLITICĂ: VIVE LE BREXIT?
Deşi subreprezentaţi în instituţiile UE, oficialii britanici şi-au consolidat poziţia, în 44 de ani de apartenenţă la UE, atât în Comisia Europeană, cât şi în Parlamentul European. Acest lucru va dispărea, pentru că cetăţenii britanici vor fi excluşi din posturile europene.
Multe guverne, în special din ţările mai mici, apreciază ceea ce consideră o abordare britanică faţă de administraţie, mai pragmatică şi care oferă mai multă libertate de acţiune decât cea franceză, care este mai centralizată.
Marea Britanie va lăsa în urmă o tradiţie ce va supravieţuit, probabil: folosirea englezei ca limbă de lucru la Bruxelles, deşi Parisul speră că franceza se va întoarce la perioada sa de glorie.
JOCUL SUPRAVIEŢUIRII: DISTRUGEREA TABU-ULUI PRIVIND DIVORŢUL
După votul pentru Brexit, liderii UE vorbesc de o unitate reînoită între restul de 27 de state membre. Sondajele sugerează că susţinerea populară pentru UE este în creştere. Însă unitatea va fi pusă la încercare în negocierile pentru Brexit, în condiţiile în care guvernele au priorităţi diferite.
Folosirea fără precedent a Articolului 50 din Tratatul UE distruge un tabu şi goleşte de sens sintagma „Uniune indivizibilă”, folosită adesea de Bruxelles. În plus, blocul comunitar va trebui să facă faţă şi altor ameninţări cu retragerea, ce vor marca procesul de luare a deciziilor în următorii ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
