Dezinformarea a înflorit pe o serie de platforme online în luna care a trecut de când Hamas a lansat atacul sângeros asupra Israelului, alimentată de reglementările slabe privind conţinutul de pe X, fostul Twitter, şi pe Telegram şi, uneori, susţinută de actori statali, arată o analiză a cotidianului britanic The Guardian.
Ştirile false şi afirmaţiile false distribuite pe scară largă sunt legate în special de eforturile de a minimiza oroarea atacului transfrontalier al Hamas din 7 octombrie, dar şi acuzaţii potrivit cărora palestinienii, deja supuşi unor bombardamente intense, falsifică scene de violenţă.
Jackson Hinkle, în vârstă de 22 de ani, un influencer american de extremă dreapta, cu 2 milioane de adepţi pe X şi care s-a autointitulat "comunist MAGA", a afirmat, fără dovezi, la sfârşitul lunii octombrie, că luptătorii Hamas au împuşcat mai puţin de 100 de persoane, majoritatea colonişti înarmaţi.
În realitate, bilanţul morţilor este estimat la peste 1.200 de persoane, iar acestea au fost ucise în interiorul graniţelor Israelului, deci nu puteau fi colonişti. Acesta a fost însă doar unul dintre neadevărurile lui Hinkle. În aceeaşi postare din 28 octombrie, el a afirmat că jumătate dintre israelienii ucişi în timpul asaltului Hamas au fost soldaţi, mulţi dintre ei murind "în timpul bombardamentelor efectuate de tancuri".
CINE ESTE JACKSON HINKLE
Hinkle, cândva un tânăr susţinător al democratului de stânga Bernie Sanders, a fost interzis pe YouTube şi Instagram pentru că a răspândit dezinformare, dar prosperă pe X, unde postarea sa care neagă realitatea atacului din 7 octombrie are 5,1 milioane de vizualizări. Influencerul a citat ziarul israelian Haaretz ca sursă, deşi sub postare se află o dezminţire din partea publicaţiei. Ziarul, într-un mesaj cu 2,5 milioane de vizualizări - jumătate faţă de tweetul original - precizează: "Postarea care se vede în această fotografie conţine minciuni flagrante despre atrocităţile comise de Hamas pe 7 octombrie. Nu are absolut nicio bază în relatările Haaretz, nici atunci, nici de atunci încoace".
Printre tweet-urile recente ale lui Hinkle se numără o fotografie a acestuia cu un afiş pe care scrie "Putin este bun" şi una în care acuză BBC că susţine "propaganda sionistă". Agenda sa este strident antisemită.
The ZIONISTS at the BBC are writing a HIT PIECE on me!
— Jackson Hinkle (@jacksonhinklle) November 8, 2023
Subscribe to my X Premium for $3 to help me EXPOSE THEIR LIES! pic.twitter.com/leLlAizfQc
Alte postări sunt în mod transparent false: o afirmaţie pe care a făcut-o pe Telegram, conform căreia "Yemenul a anunţat că se află acum în război cu Israelul", este în mod clar falsă (rebelii Houthi care au tras rachete asupra Israelului nu sunt guvernul ţării).
Acest lucru nu l-a împiedicat pe Hinkle să apară la televiziune de ştiri RT, post propagandistic al Rusiei, în calitate de "analist politic", acordând un interviu în care a acuzat Israelul că încearcă să scoată cu forţa întreaga populaţie palestiniană din Gaza. El a lăsat să se înţeleagă, de asemenea, că puşcaşii marini americani ar putea fi pe cale să participe la "un război foarte mare".
CE SUNT POSTĂRILE "PALLYWOOD"
Pippa Allen-Kinross, editor de ştiri la site-ul de verificare a informaţiilor Full Fact, a declarat că, după mai mult de o lună de conflict continuu în Israel şi Gaza, narativele de dezinformare evoluează şi a subliniat vizibilitatea tot mai mare a postărilor "Pallywood" - afirmaţii potrivit cărora palestinienii falsifică videoclipurile ca să arate suferinţă şi necazuri.
La începutul conflictului, la 13 octombrie, un cont oficial al statului israelian pe X a postat un videoclip cu un copil care era dus la spital, alături de o altă imagine cu copilul fără viaţă înfăşurat într-o pânză. "Hamas a postat în mod fals o înregistrare video cu o păpuşă (da, o păpuşă) sugerând că face parte dintre victimele provocate de un atac al IDF", se arată în postarea, acum ştearsă, care a fost vizualizată de cel puţin 1,2 milioane de ori. Postarea a fost provocată de afirmaţii similare făcute de activişti israelieni online, precum şi de alte conturi oficiale. Ambasadele israeliene din Franţa şi Austria i-au urmat rapid exemplul, cea din urmă descriind-o drept "fake news tip Pallywood", iar postarea a fost distribuită pe scară largă.
Dar povestea, atunci când a fost verificată, s-a dovedit a fi neadevărată: filmul original şi captura video erau ale unui băiat de patru ani, Omar Bilal al-Banna, ucis în oraşul Gaza.
Jurnaliştii l-au contactat pe fotograful şi cineastul Momen El Halabi, care a relatat că un copil a fost ucis - şi că trupul nu era o păpuşă - o poveste confirmată şi de membrii familiei. Alte imagini de la El Halabi şi de la un alt fotograf aflat la faţa locului arată doi bărbaţi, rude ale băiatului mort, care ţin cu grijă corpul înfăşurat în aşa fel încât nu putea fi o păpuşă.
Pe de altă parte, o înregistrare video, acum ştearsă de pe Facebook, dar încă disponibilă pe X, arată un şir de cadavre acoperite cu giulgiuri albe şi le ironizează pentru că încă se mişcă, ceea ce înseamnă că nu sunt morţi. Textul în arabă de pe videoclipul de pe Facebook acuza Hamas că este "stăpânul ştirilor false", dar, în realitate, după cum subliniază Full Fact, filmul "este de fapt de la un protest studenţesc din 2013 din Cairo, Egipt".
DE CE E MAI MULT FAKE NEWS ACUM DECÂT ÎN CAZUL RĂZBOIULUI DIN UCRAINA
Adam Hadley, fondatorul organizaţiei "Tech against Terrorism" (Tehnologia împotriva Terorismului), spune că situaţia din prezent este exacerbată - şi probabil va dura - din cauza intensităţii conflictului. "Acesta este un război informaţional la fel de intens ca un război pe teren, dar poate mai pronunţat decât un conflict precum cel din Ucraina, din cauza polarizării la care asistăm", a explicat el.
Alţii, cum ar fi Eliot Higgins, fondatorul site-ului de jurnalism de investigaţie Bellingcat, dau vina pe X. Diminuarea în materie de moderare a conţinutului la X şi introducerea sistemului cu plată pentru bifă albastră ("blue-tick"), care permite utilizatorilor să primească un tratament preferenţial din partea algoritmului reţelei sociale, se numără printre factorii care favorizează dezinformarea. "Cred cu siguranţă că schimbările făcute de Elon Musk (proprietarul X) au făcut ca mediul să fie propice pentru răspândirea dezinformării", a declarat Higgins.
Hadley se concentrează, de asemenea, pe monitorizarea Telegram, de unde apar multe videoclipuri explicite ale Hamas şi pro-Hamas. Luna trecută, Pavel Durov, directorul executiv al Telegram, a declarat că nu va interzice canalul propriu al Hamas, dar apoi şi-a retractat parţial comentariul. De la începutul acestei luni, utilizatorii care descarcă Telegram prin intermediul Apple sau Google nu mai pot vedea canalul Hamas sau al aripii sale militare.
Higgins a declarat că, în opinia sa, actorii statali au avut doar un impact limitat în acest fenomen, susţinând în schimb că mediul online a încurajat un comportament cinic. "Situaţia este gestionată în mare parte de indivizi şi escroci cu propriile agende, în parte pentru că oricine pe X poate avea acum un cont verificat. În majoritatea cazurilor, oamenii nu fac nicio încercare reală de a afla adevărul, ci vor doar să aibă puncte de vedere cu care să-i lovească în cap pe alţii", a explicat fondatorul Bellingcat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
