Deputaţii spanioli au adoptat joi un proiect de lege de amnistiere a separatiştilor catalani condamnaţi sau urmăriţi de justiţie cu privire la secesiunea eşuată don 2017 a Cataloniei, o regiune situată în nord-estul Spaniei, o măsură-cheie pentru premierul Pedro Sánchez, relatează AFP.
Această lege, iniţiată de Partidul Socialist spaniol (PSOE) al lui Pedro Sanchez cu scopul de a obţine susţinerea separatiştilor, a fost adoptată cu 178 la 172 de voturi.
Ea urmează să fie supusă la vot în Senat, unde majoritară este dreapta, care se opune aprig acestei măsuri şi care a anunţat că va întîrzia cât mai mult posibil examinarea proiectului de lege.
Textul urmează să revină după aceea în Camera inferioară a Parlamentului spaniol, însă o adoptare definitivă a acestuia nu este prevăzută înainte de luna mai.
Adoptarea acestui text constituie un succes politic pentru Pedro Sánchez, care nu a luat cuvântul şi care a intrat în hemiciclu chiar înainte de vot.
Această lege a amnistiei este cel mai contestat text asupra căruia se pronunţă Parlamentul de când Pedro Sánchez a ajuns la putere în 2018.
Votul a avut loc într-o atmosferă de tensiune extremă între Guvernul de stânga şi Partidul Popular (PP, dreapta), principala formaţiune din opoziţie, care se acuză zilnic de corupţie de mai multe săptămâni.
PP şi extrema dreaptă consideră această lege un caz de ”corupţie”.
AMINISTIA, O ”SUPUNERE FAŢĂ DE SEPARATIŞTI”
Într-o alocuţiune înainte de vot, şiderul PP Alberto Núñez Feijóo a lansat un atac furibund împotriva acestei măsuri, subliniind că ”această lege împarte Spania în două” şi denunţând o ”lipsă absolută de scrupule şi de convingeri” ale partidului lui Pedro Sánchez.
”Această lege va fi aprobată pentru că este singurul mijloc prin care domnul Sánchez să mai rămână încă un pic preşedinte al Guvernului”, a denunţat el.
Aceasta ”nu este o reconciliere” cu Catalonia, aşa cum este prezentată de către Guvern pentru a ajustifica, ci ”este o supunere” faţă de separatişti”, a tunat el.
Amnistia - de care urmează să beneficieze aproximativ 400 de persoane - are ca obiectiv să pună capăt urmăririlor în justiţie şi să anuleze condamnările de după evenimentele din 2017, când Guvernul regional catalan prezidat atunci de Carles Puigdemont a organizat un referendum ilegal de autodeterminare, cea mai gravă criză politică din istoria contemporană a Spaniei.
Pedro Sánchez a graţiat, în urmă cu trei ani, nouă separatişti condamnaţi cu privire la rolul pe care l-au jucat în secesiunea eşuată din 2017, însă a dat asigurări în campania electorală în vederea alegerilor legislative din iulie că s-a opus unei amnistii.
Aritmetica electorală l-a obligat însă să-şi schimbe părerea, deoarece rezultatul alegerilor de la 23 iulie au făcut sprijinul a două partide separatiste catalane - Împreună pentru Catalonia (JxCat) al lui Carles Puigdemont, care a fugit în Belgia în 2017 pentru a se sustrage justiţiei spaniole, şi Stânga republicană din catalonia (ERC) - indispensabilă în vederea unei rămâneri la putere.
Un prim vot asupra legii amnistiei a avut loc la 30 ianuarie, dar s-a soldatcu o respingere umilitoare pentru Pedro Sánchez, după ce cei şapte deputaţi ai partidului lui Carles Puigdemont au votat împotriva textului pe care l-au considerat insuficient.
CONFLICT ”POLITIC ŞI ISTORIC”, ÎN POFIDA AMNISTIEI
Teama lui Carles Puigdemont - care a condus secesiunea eşuată din 2017 şi care este vizat în continuare de un mandat de arestare - era că proiectul de lege, în forma de atunci, nu-l proteja de eventuale urmăriri cu privire la terorism sau trădare.
O lună mai târziu, cea mai înaltă instanţă judicară spaniolă anunţa deschiderea unei anchete împotriva lui Carles Puigdemont cu privire la ”terorism”.
Socialiştii au fost nevoiţi să redeschidă negocieri şi să accepte solicitările JxCat.
Noua versiune a legii adoptată joi de către deputaţi nu face nicio trimitere la Codul Penal spaniol şi ia drept singur criteriu normele europene, care dau terorismului o definiţie diferită.
Anticipând recursuri imediat împotriva legii în justiţia spaniolă, unul dintre deputaţii JxCat, Josep María Cervera, a subliniat înainte de vot că textul este ”conform dreptului internţaional”.
Însă el i-a avertizat fără vreo ambiguitate pe socialişti cu privire la intenţiile formaţiunii sale.
El s-a adresat în mod direct Guvernului şi a subliniat că, în pofida amnistiei, ”conflictul politic şi istoric dintre naţiunea catalană şi naţiunea spaniolă există în continuare”.
Ceea ce face legea amnistiei, în opinia sa, este ”să creeze o oportunitate de negociere directă a viitorului Cataloniei, o Catalonie pe care noi o vrem liberă”, adică independentă.
Carles Puigdemont şi-a afişat optimismul şi a declarat presei miercuri seara, pe culoarele Parlamentului European (PE), din care face parte, că legea amnistiei va intra în vigoare ”probabil la sfârşitul lui mai” şi că se gândeşte să revină în Catalonia în săptămânile care urmează acestui termen.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
