Cea mai înaltă jurisdicţie a ONU, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a început miercuri să-şi prezinte avizul cu privire la obligaţiile Israelului faţă de organismele care furnizează ajutoare umanitare în Fâşia Gaza, relatează AFP.
Preşedintele CIJ Yuji Iwasawa a deschis o audiere publică în care urmează să-şi prezinte avizul - consultativ - cu privire la obligaţia Israelului de a facilita ajutorul în Fâşia Gaza.
ICJ starts handing down its ruling on Israel's obligations towards agencies providing humanitarian assistance to Palestinians in Gaza as ICJ President Yuji Iwasawa opens public hearing to deliver its "advisory opinion" laying out Israel's duty to facilitate aid in Gaza pic.twitter.com/OXvb1kQfUA
— TRT World Now (@TRTWorldNow) October 22, 2025
ONU a cerut Curţii de la Haga să clarifice obligaţiile Israelului - în calitate de putere ocupantă - atât faţă de ONU, cât şi faţă de alte organisme, ”inclusiv în privinţa asigurării şi facilitării furnizării fără oprelişti a unor articole de primă necesitate esenţiale supravieţuirii” palestinienilor.
Un aviz al CIJ nu este constrângător din punct de vedere juridic, însă Curtea estimează că are ”o mare greutate juridică şi o mare autoritate morală”.
În aprilie, judecătorii au audiat - timp de o săptămână - martori din zeci de ţări şi organizaţii, în mare parte cu privire la statutul Agenţiei ONU pentru Refugiaţi Palestinieni (UNRWA).
Israelul nu a participat la aceste audueri.
Ministrul israelian de Externe Gideon Saar le-a denunţat drept ”parte integrantă a unei persecuţii şi unei delegitimări sistematice ale Israelului”.
Israelul a interzis UNRWA să opereze pe teritoriul israelian după ce a acuzat unii angajaţi ai Agenţiei ONU de participare la atacul Hamasului de la 7 octombrie 2023, care a declanşat Războiul din Fâşia Gaza.
Mai multe anchete, inclusiv una condusă de către Catherine Colonna, un fost ministru francez de Externe, au dezvăluit ”probleme de neutralitate” la UNRWA.
Însă, acest raport, publicat în aprilie 2024, arăta că Israelul ”nu a furnizat încă probe” prin care să-şi susţină acuzaţiile potrivit cărora ”un număr important de angajaţi ai UNRWA sunt membri ai unor organizaţii teroriste”.
În audierile de Curtea din Haga, un reprezentant american şi-a exprima ”îngrijorări serioase” cu privire la imparţialitatea UNRWA şi a acuzat că Hamasul folosea instalaţiile Agenţiei ONU.
Reprezentantul american Josh Simmons declara că Israelul nu are ”nicio obligaţie să autorizeze în mod specific UNRWA să furnizeze un ajutor umanitar”.
Reprezentantul palstinian Ammar Hijazi le-a spus judecătorilor CIJ că Israelul blochează ajutorul, considetând acest lucru drept o ”armă de război”, care provoacă foamete în Fâşia Gaza.
”COLAC DE SALVARE”
Directorul general al UNRWA Philippe Lazzarini şi-a prezentat organizaţia ca pe un ”colac de salvare” al celor aproape şase milioane de refugiaţi palestinieni.
Agenţia are în continuare aproximativ 12.000 de angajaţi în Fâşia Gaza şi intenţionează să joace un rol într-o reconstrucţie, după fragilul armistiţiu încheiat la 10 ocrombrie.
Peste 370 de angajaţi ai UNRWA au fost ucişi de la începutul războiului, potrivit agenţiei.
Marţi, o purtătoare de cuvânt a Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU, Abeer Etefa, a anunţat că 530 de camioane ale organizaţiei au intrat în Gâşia Gaza după intrarea în vigoare a armistiţiului.
Aceste camioane au adus peste 6.700 e tone de hrană, ceea ce, în opinia sa, ”ajunge la hrănirea a aproape o jumătate de milion de persoane timp de două săptămâni”.
Israelul este vizat în mai multe proceduri, în dreptul internaţional, din cauza operaţiunilor sale în Fâşia Gaza.
În iulie 2024, CIJ a emis alt aviz consultativ în care stabilea că ocupaţia israeliană a Fâşiei Gaza este ”ilegală” şi trebuie să înceteze imediat.
Curtea examinează de asemenea un dosar deschis de Africa de Sud, care acuză Israelul de încălcarea Convenţiei ONU privind genocidul din 1948.
Altă jurisdicţie de la Haga - Curtea Penală Internaţională (CPI) - a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu cu privire la presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii.
Ea a emis un mandat de arestare şi pe numele comandantului Hamas Mohammed Deif care, potrivit Israelului, a fost ucis într-un atac aerian israelian.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
