Crucea Roşie din Belarus a stârnit indignare internaţională după ce şeful său a declarat la televiziunea de stat din Belarus că organizaţia este implicată în mod activ în aducerea în Belarus a copiilor ucraineni din zonele ocupate de Rusia, relatează The Guardian.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Un reportaj difuzat miercuri de televiziunea de stat din Belarus l-a arătat pe Dzmitri Şauţou, şeful Crucii Roşii din Belarus, vizitând oraşul ucrainean Lîsîceansk, ocupat de Rusia în regiunea ucraineană estică Luhansk. În filmare, el spune că organizaţia sa a fost implicată în mod activ în aducerea copiilor ucraineni în Belarus în scopul "îmbunătăţirii sănătăţii" lor.

"Crucea Roşie din Belarus a avut - şi are şi va avea - un rol activ în acest sens", a declarat Şauţou.

Autorităţile belaruse au confirmat că au găzduit peste 1.000 de copii, cu vârste cuprinse între 6 şi 15 ani, din zonele din Ucraina controlate de Rusia, din motive de sănătate. Primul grup de 350 de copii a sosit în aprilie, au declarat oficialii, fără a oferi mai multe detalii.

Şauţou de la Crucea Roşie din Belarus a declarat că lucrează cu o fundaţie de caritate susţinută de stat pentru a-i face pe "copii să uite de ororile războiului şi doar să se odihnească, să simtă că există o insulă de fericire".

Luna trecută, activistul de opoziţie belarus Pavel Latuşka a declarat că a furnizat CPI materiale care ar fi detaliat transferul forţat în Belarus a 2.100 de copii ucraineni din cel puţin 15 oraşe ucrainene ocupate de Rusia. cu aprobarea liderului din Belarus, Aleksandr Lukaşenko. Minskul a respins cu furie acuzaţiile.

Activistul de opoziţie Latuşka, care a fost oficial de rang înalt în guvernul lui Lukaşenko, insistă asupra faptului că aducerea copiilor ucraineni în Belarus este ilegală şi încalcă normele internaţionale. El a cerut CPI să lanseze o anchetă, deoarece unii dintre aceşti "copii se află sub tutela statului ucrainean, inclusiv orfani, copii cu dizabilităţi şi cei ai căror părinţi au fost decăzuţi din drepturile părinteşti. Avem dovezi că, după ce au fost luaţi din Belarus, unii copii ucraineni au ajuns în Rusia, ceea ce trebuie să devină subiectul unei anchete internaţionale", a declarat Latuşka pentru Associated Press.

Crucea Roşie din Belarus este cea mai mare organizaţie umanitară din Belarus şi face parte din mişcarea internaţională a Crucii Roşii.

Atât Ucraina, cât şi opoziţia belarusă au catalogat transferurile drept deportări ilegale, în timp ce în cazul liderului autoritar din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, au existat apeluri pentru acuzaţii internaţionale de crime de război, similare cu cele aduse preşedintelui rus Vladimir Putin.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a îndemnat Curtea Penală Internaţională "să emită un mandat de arestare" şi pe numele lui Şauţou, afirmând că acesta "a mărturisit public crima de deportare ilegală a copiilor din zonele ocupate ale Ucrainei".

Acţiunile Crucii Roşii din Belarus au atras critici severe inclusiv din partea Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. Federaţia, care reuneşte 191 de organizaţii naţionale, a declarat că a contactat Crucea Roşie din Belarus pentru a-şi exprima "profunda îngrijorare" şi pentru a o sfătui să "oprească orice activitate similară pe viitor". Organizaţia a mai declarat că a aflat despre vizita lui Şauşou în Donbas prin intermediul mass-media. Aceasta a precizat că a sesizat problema comitetului său de conformitate, care investighează orice "presupusă încălcare a integrităţii". Şeful Crucii Roşii din Belarus nu vorbeşte în numele federaţiei, "iar declaraţiile sale nu reprezintă opiniile noastre", a punctat organizaţia.

Belarusul a fost cel mai apropiat aliat al Moscovei de la începutul invaziei ruseşti în Ucraina, în februarie 2022, liderul său Aleksandr Lukaşenko permiţând Kremlinului să folosească teritoriul belarus pentru a trimite trupe şi arme în Ucraina. Lukaşenko a salutat, de asemenea, o prezenţă militară rusă în Belarus şi desfăşurarea armelor nucleare tactice ruseşti în această ţară.

În martie, CPI a emis mandate de arestare atât pentru Putin, cât şi pentru comisarul său pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova. Judecătorii de la Haga au declarat că au găsit "motive rezonabile de a crede" că cei doi sunt responsabili de crimele de război de deportare ilegală a copiilor şi de transfer ilegal de copii din zonele ocupate ale Ucrainei în Rusia. Moscova a respins vehement acest demers.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.