Consiliul Nord-Atlantic, principalul organ de decizie politică al NATO, s-a întrunit miercuri dimineaţă la nivel de ambasadori reunind reprezentanţii celor 32 de ţări NATO, pentru o reuniune planificată de mult timp. Cu toate acestea, potrivit diplomaţilor, aliaţii au decis ca reuniunea să aibă loc în temeiul articolului 4 din Tratatul alianţei, după ce Polonia a cerut activarea acestui articol în urma intruziunilor din spaţiul său aerian în cursul nopţii, relatează Le Monde.
Polonia a cerut NATO să activeze articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord. Discuţiile cu aliaţii „iau acum forma unei cereri oficiale de activare a articolului 4 din Tratatul Atlanticului de Nord”, a declarat premierul polonez Donald Tusk în Parlament.
În temeiul articolului 4, statele membre pot solicita consultări între aliaţi în cazul în care unul dintre ei consideră că „integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea uneia dintre părţi este ameninţată”.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Consultarea între state este un proces central pentru NATO, deoarece toate deciziile sunt luate prin consens.
Aceste reuniuni permit aliaţilor „să facă schimb de opinii şi informaţii şi să poarte discuţii înainte de a ajunge la un acord şi de a lua măsuri”.
Problema adusă în atenţia Consiliului Atlanticului de Nord - cel mai înalt organ de decizie politică al NATO - este examinată de îndată ce este invocat articolul 4. Aceasta poate avea ca rezultat o decizie comună sau „o acţiune comună care urmează să fie întreprinsă în numele Alianţei”.
Dar „indiferent de scenariu, ceilalţi membri ai Consiliului sunt încurajaţi să reacţioneze la o situaţie adusă în atenţia lor de către un stat membru”, subliniază NATO pe site-ul său.
De la înfiinţarea NATO, în 1949, este a opta oară când alianţa invocă acest articol. Trei dintre ocazii au vizat tot invazia rusă din Ucraina.
CÂND A MAI FOST ACTIVAT ARTICOLUL 4
Anterior cererii de miercuri a Poloniei, acest articol 4 a mai fost invocat de şapte ori, potrivit Le Monde, care citează Human Security Center.
Prima invocare a avut loc la 10 februarie 2003, când Turcia şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscul extinderii conflictului din Irakul vecin pe teritoriul său.
A doua invocare, la 22 iunie 2012, a urmat distrugerii unui avion turc de către Siria, fapt pe care NATO l-a condamnat ferm.
A treia invocare, tot de către Turcia, a avut loc la 3 octombrie 2012, după ce focuri de artilerie siriene au ucis cinci civili turci.
Polonia a invocat articolul 4 la 3 martie 2014, după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei în Crimeea.
Turcia a invocat articolul 4 pentru a patra oară la 26 iulie 2015, a cincea invocare pentru Alianţă, după noi atacuri la frontiera sa cu Siria.
A şasea invocare, tot de către Turcia, a avut loc la 28 februarie 2020, după moartea a cel puţin 33 de soldaţi turci în urma unor atacuri aeriene siriene. De remarcat faptul că NATO a denunţat atunci Rusia ca susţinătoare a „regimului sirian” şi a precizat că atacurile au avut loc la Idlib, în Siria, şi nu pe teritoriul turc.
Ultima invocare a articolului 4 a avut loc la 24 februarie 2022, în ziua invaziei Ucrainei de către Rusia. Ea a fost făcută de cele trei state baltice şi de cele cinci ţări din flancul estic (Bulgaria, Polonia, Republica Cehă, România şi Slovacia), vecine cu Rusia şi Ucraina.
În schimb, articolul 5 - cel mai puternic din Tratatul NATO, care prevede că un atac asupra unui membru trebuie considerat un atac asupra tuturor aliaţilor - a fost activat o singură dată de la crearea NATO, în urma atentatelor din 11 septembrie 2001 din Statele Unite. Acest articol prevede că un atac împotriva unui stat NATO este un atac împotriva tuturor şi obligă cei 32 de aliaţi să „asiste” statul victimă a atacului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
