Republicanii preiau, marţi, controlul Camerei Reprezentanţilor din SUA şi sunt gata să se confrunte cu preşedintele democrat Joe Biden, dar mai întâi trebuie să-şi depăşească disensiunile din propriile rânduri şi să-şi aleagă un lider, relatează AFP şi Reuters.
Noii membri ai Congresului, desemnaţi în noiembrie în alegerile de la jumătatea mandatului prezidenţial, se reunesc de la ora locală 12.00 (19.00, ora României) pentru a depune jurământul pentru doi ani. Congresul SUA îşi va începe astfel cea de-a 118-a legislatură.
Pentru preşedintele Joe Biden va înseamna o provocare: Partidul său Democrat a păstrat controlul Senatului, dar opoziţia republicană are majoritatea - deşi destul de restrânsă - în Camera Reprezentanţilor.
La alegerile din 8 noiembrie 2022, au fost reînnoite toate cele 435 de mandate ale Camerei Reprezentanţilor şi 35 din cele 100 ale Senatului. Republicanii au obţinut 222 de mandate în Cameră (faţă de 212 în precedenta legislatură), dar nu au reuşit să obţină majoritatea şi în Senat, unde democraţii au în prezent asigurate 51 de voturi.
"Americanii sunt pregătiţi pentru o nouă direcţie, după doi ani dezastruoşi sub conducerea unică a Partidului Democrat", spun congresmenii republicani, care promit să deschidă o serie de anchete în privinţa administraţiei Biden, fie că este vorba de gestionarea pandemiei sau de retragerea americană din Afganistan.
Dar, înainte de a lansa astfel de ostilităţi, republicanii trebuie să se pună de acord şi să-l aleagă pe preşedintele Camerei Reprezentanţilor, ceea ce nu este o sarcină uşoară, având în vedere diviziunile puternice din cadrul partidului.
Alegerea preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a treia cea mai importantă figură din politica americană, după preşedinte şi vicepreşedinte, va avea loc marţi în Camera Reprezentanţilor, prin vot cu majoritate simplă.
La şapte ani de la prima sa astfel de tentativă, Kevin McCarthy, care conduce din 2014 grupul republican din camera inferioară a Congresului, speră să îşi ia revanşa şi să preia funcţia deţinută în ultimii ani de democrata Nancy Pelosi. Dar reprezentantul de California este slăbit de contraperformanţa republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului, când "valul roşu uriaş" (culoarea republicanilor - n.r.) pe care mizau conservatorii nu s-a materializat. Partidul său are doar 222 de mandate, iar McCarthy are nevoie de 218 voturi pentru a fi ales. În plus, un mic grup de aleşi foarte apropiaţi de Donald Trump au anunţat că vor pune condiţii înainte de a-l susţine. Aceştia îi reproşează că nu l-a apărat suficient pe fostul preşedinte. Trei dintre ei chiar au declarat public că vor vota împotriva lui. "Kevin nu crede în nimic, nu are nicio ideologie", a declarat Matt Gaetz, un congresmen radical din Florida.
Kevin McCarthy pare dispus să le dea garanţii pentru a evita repetarea istoriei: deja în 2015, el a eşuat - la limită - să devină preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, confruntându-se cu o rebeliune din partea aripii conservatoare a partidului. Pe de altă parte, nu-şi poate permite să meargă prea departe şi ţine să fie identificat drept un republican moderat. Deşi spaţiul său de manevră este redus, nu are un concurent credibil pentru moment. Doar numele lui Steve Scalise circulă ca posibilă alternativă, dar şansele acestuia nu par a fi serioase.
Republicanii din Camera Reprezentanţilor sunt aşteptaţi să se întâlnească faţă în faţă, cu uşile închise, marţi dimineaţă, cu câteva ore înainte de alegerea preşedintelui Camerei.
Cu republicanii majoritari în Camera Reprezentanţilor, Joe Biden şi democraţii nu vor reuşi să treacă niciun proiect major nou. Dar, cu Senatul în mâinile democraţilor, nici rivalii lor nu o vor face.
Vor alege republicanii să facă opoziţie sistematică? Pentru ca acest lucru să se întâmple, ar trebui să fie un consens total în rândurile lor şi niciun republican să nu voteze alături de democraţii, aşa cum au făcut-o la votul pentru buget, înainte de Crăciun. Prin urmare, alegerea speakerului Camerei Reprezentanţilor va servi, totodată, la măsurarea capacităţii lor de a se uni împotriva preşedintelui în funcţie.
Pe de altă parte, confruntarea cu o Cameră ostilă s-ar putea dovedi a fi un avantaj politic pentru Joe Biden, dacă acesta îşi confirmă intenţia de a candida pentru realegere în 2024 - o decizie pe care ar trebui să o anunţe cât de curând. În cazul unei paralizii legislative, el va da, fără îndoială, vina pentru blocaj pe republicanii fragilizaţi, sperând să întoarcă situaţia în avantajul său.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
