Conferinţa de pace pentru Ucraina găzduită de Elveţia a produs rezultate neglijabile şi a arătat inutilitatea organizării de discuţii în absenţa Rusiei, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că rezultatele reuniunii au fost "aproape de zero", relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Rusia rămâne deschisă dialogului cu toate ţările care intenţionează să îl poarte şi va continua să transmită poziţia sa acestor ţări, a adăugat Peskov.

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat săptămâna trecută că Rusia este dispusă să pună capăt războiului, dar a stabilit condiţii pentru Ucraina - renunţarea la ambiţiile sale de a intra în NATO şi retragerea trupelor din patru regiuni revendicate de Rusia - pe care Kievul le-a respins ca fiind echivalente cu capitularea.

Evenimente

30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie

La summitul de la sfârşitul săptămânii trecute din Elveţia, puterile occidentale şi aliaţii lor au denunţat invazia Rusiei în Ucraina, dar nu au reuşit să convingă principalele state nealiniate să se alăture declaraţiei lor finale şi nicio ţară nu s-a oferit să găzduiască o continuare a discuţiilor de pace. Peste 90 de ţări au participat la reuniunea de două zile găzduită de staţiunea alpină elveţiană Buergenstock la cererea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Evenimentul a fost prezentat ca un "summit pentru pace", chiar dacă Moscova nu a fost invitată.

Rusia a ridiculizat evenimentul de la distanţă. Decizia Chinei de a nu participa a garantat practic că summitul nu va reuşi să atingă obiectivul pe care şi-l propusese Ucraina de a convinge principalele ţări din "sudul global" să se alăture demersului de izolare a Rusiei. Brazilia a participat doar în calitate de "observator" şi, în cele din urmă, India, Indonezia, Mexic, Arabia Saudită şi Africa de Sud şi-au retras semnăturile de pe declaraţia finală a summitului, chiar dacă unele aspecte controversate au fost omise tocmai în speranţa de a atrage un sprijin mai larg.

Cu toate acestea, conferinţa a oferit Kievului şansa de a demonstra sprijinul aliaţilor occidentali de care spune că are nevoie pentru a continua să lupte împotriva unui inamic mult mai mare.

CALEA DE URMAT ESTE INCERTĂ

"Răspundem la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina nu doar cu o apărare la scară largă a vieţii umane, ci şi cu o diplomaţie la scară largă", a declarat Zelenski.

Liderii, inclusiv vicepreşedintele american Kamala Harris, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron, s-au adunat în staţiunea montană Buergenstock. Preşedintele american Joe Biden, aflat săptămâna trecută în Europa pentru alte evenimente, nu a participat, în ciuda invitaţiilor publice ale lui Zelenskiy.

Liniile frontului din Ucraina abia dacă s-au mişcat de la sfârşitul anului 2022, în ciuda zecilor de mii de morţi din ambele tabere ale războiului necruţător care se poartă inclusiv în tranşee, cele mai sângeroase lupte din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

În remarcile sale de încheiere, preşedintele elveţian Viola Amherd a avertizat că "drumul care ne aşteaptă este lung şi plin de provocări".

Rusia, aşa cum a făcut-o timp de săptămâni întregi, a ironizat adunarea. "Niciunul dintre participanţii la "forumul de pace" nu ştie ce face acolo şi care este rolul său", a declarat Dmitri Medvedev, fostul preşedinte al Rusiei şi în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al ţării.

"Ştim că pacea în Ucraina nu va fi obţinută într-un singur pas, ci va fi o călătorie", a declarat şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, făcând apel la "răbdare şi determinare". "Nu a fost o negociere de pace, pentru că Putin nu este serios în privinţa încheierii războiului, el insistă ca ucrainenii să capituleze, insistă să-i fie cedat teritoriul ucrainean - chiar şi teritoriul care astăzi nu este ocupat", a arătat ea.

În absenţa unei căi clare pentru a pune capăt războiului, Zelenski a pus accentul pe chestiuni practice, cum ar fi siguranţa nucleară şi asigurarea aprovizionării cu produse din Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume.

Declaraţia finală a summitului a cerut restabilirea controlului Ucrainei asupra centralei nucleare Zaporojie şi a porturilor sale de la Marea Azov. Însă, în conformitate cu obiectivele mai modeste pe care şi le-a propus conferinţa, declaraţia a omis probleme mai dificile, cum ar putea fi o soluţie postbelică pentru Ucraina, dacă Ucraina ar putea adera la alianţa NATO sau cum ar putea funcţiona retragerea trupelor de ambele părţi.

"Cu cât se pot găsi mai mulţi aliaţi care să spună "Lucrurile nu mai pot continua aşa", "Asta e prea mult", "Asta depăşeşte măsura", cu atât creşte şi presiunea morală asupra Federaţiei Ruse", a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer.

"COMPROMISURI DIFICILE"

Pe măsură ce discuţiile de duminică s-au îndreptat spre probleme legate de securitatea alimentară şi energia nucleară, unii lideri au plecat mai devreme.

Nicio ţară nu s-a oferit să găzduiască o altă reuniune de acest gen, cu o tăcere notabilă din partea Arabiei Saudite, care fusese menţionată ca o posibilă viitoare gazdă. Ministrul de externe, prinţul Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat că regatul este pregătit să sprijine procesul de pace, dar că o soluţie viabilă va depinde de "compromisuri dificile".

De la discuţiile iniţiale de pace din primele luni după invazia din 2022, Ucraina a cerut în mod constant Rusiei să se retragă de pe tot teritoriul său, în timp ce Moscova a cerut recunoaşterea dominaţiei sale asupra teritoriului pe care forţele sale l-au capturat. Săptămâna trecută, în remarci care vizau în mod clar conferinţa, Putin a declarat că Rusia nu va opri războiul până când Kievul nu-şi va retrage complet forţele din cele patru provincii pe care Moscova le controlează doar parţial şi pe care pretinde că le-a anexat - Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie.

Kievul a denunţat rapid acest lucru ca fiind o cerere de capitulare.

"Bineînţeles că noi... înţelegem perfect că va veni un moment în care va fi necesar să discutăm cu Rusia", a declarat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba. "Dar poziţia noastră este foarte clară: nu vom permite Rusiei să vorbească în limbajul ultimatumurilor, aşa cum vorbeşte acum", a spus Kuleba.

Liderii occidentali prezenţi la summit au aprobat refuzul Kievului de a negocia în astfel de condiţii. "Confundarea păcii cu subjugarea ar crea un precedent periculos pentru toată lumea", a declarat premierul italian Giorgia Meloni.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.