Comisia Europeană va prezenta miercuri propunerea sa de buget pentru perioada 2028-2034, dând startul a doi ani de negocieri tensionate, în special cu privire la viitorul politicii agricole comune (PAC). Copa-Cogeca, grupul de lobby al fermierilor europeni, a promis deja că va organiza un „marş simbolic” la Bruxelles, fără tractoare, pentru a protesta, relatează AFP.
Ecuaţia bugetară a Uniunii Europene este o adevărată enigmă.
Deja slăbite, statele nu vor să mai contribuie la fondul comun, în timp ce lista cheltuielilor continuă să se lungească: investiţii în apărare, rambursarea împrumutului european contractat în timpul pandemiei de Covid, sprijin pentru industrie etc. Iar toate acestea se întâmplă într-un moment în care negocierile comerciale cu Statele Unite sunt dificile. Care vor fi sumele propuse pentru noua foaie de parcurs bugetară a Uniunii Europene? Şi cu ce resurse? - sunt întrebări care stau pe buzele multora.
Actualul „cadru financiar multianual” pentru perioada 2021-2027 se ridica la 1.200 de miliarde de euro. Acesta era finanţat din contribuţiile naţionale – 1 % din venitul naţional brut al statelor membre – şi din resurse proprii ale UE, precum taxele vamale.
Parlamentul European solicită un buget „mai ambiţios” pentru perioada următoare. „Uniunea nu poate face mai mult cu aceeaşi sumă, nici cu mai puţin. În final, o creştere a bugetului este indispensabilă”, insistă eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PPE, dreapta), unul dintre raportorii acestei foi de parcurs bugetare.
REFORMA PAC NEMULŢUMEŞTE
Dar dorinţele parlamentarilor vor fi greu de îndeplinit, în special în ceea ce priveşte un subiect extrem de sensibil: politica agricolă comună. PAC este domeniul cărora li se alocă cele mai mari cheltuieli până în prezent, cu 387 de miliarde de euro pe şapte ani, din 2021 până în 2027, din care 270 de miliarde de euro sunt ajutoare directe pentru agricultori.
Potrivit unui document care a fost divulgat luni, Bruxelles-ul se pregăteşte să propună o reformă a arhitecturii bugetare a politicii sale agricole, care ar fi integrată într-un fond mult mai vast de „parteneriat naţional şi regional”, de care agricultorii se tem.
„Centralizarea finanţării UE într-un fond unic (...) riscă să dizolve politica agricolă comună”, cu „mai puţine garanţii”, obiectează grupul de lobby Copa-Cogeca.
Şi Parlamentul se opune, potrivit europarlamentarului Siegfried Muresan.
Cu toate acestea, Comisia se vrea liniştitoare. PAC va continua să funcţioneze cu reguli proprii şi mijloace financiare alocate, asigură executivul, în special pentru ajutoarele directe acordate agricultorilor.
Cel puţin două mecanisme de sprijin pentru regiunile rurale defavorizate şi pentru inovarea în agricultură ar urma însă să fie retrase din finanţarea PAC şi să fie incluse în finanţarea destinată coeziunii teritoriale.
Comisia ar dori, de asemenea, să revizuiască modul de calcul al plăţilor PAC, pentru a viza mai bine beneficiarii.
Pentru a evita finanţarea excesivă a celor mai mari exploataţii agricole, Bruxelles-ul ar dori să plafoneze la 100.000 de euro ajutoarele pe hectar şi să introducă un principiu degresiv (de reducere treptată) . Dar şi în acest caz, se prefigurează o luptă dificilă.
SCHIMBĂRILE CLIMATICE, UN ALT SUBIECT SENSIBIL
Un alt subiect sensibil este cel al schimbărilor climatice, într-un moment în care Verzii se tem că restricţiile bugetare vor duce la sacrificarea fondurilor destinate protecţiei mediului.
În acest domeniu, ca şi în altele, Comisia caută noi resurse. Ar trebui, de exemplu, să propună o taxă forfetară pe cifra de afaceri a marilor companii, o taxă suplimentară pe tutun sau o nouă taxă pe deşeurile electronice nereciclate.
„Nu este nici stabil, nici suficient”, consideră centrista franceză Fabienne Keller. „Continuăm să încredinţăm UE noi misiuni fără a-i da mijloacele necesare pentru a le îndeplini”, spune eurodeputata .
Propunerea de buget a Comisiei va face obiectul negocierilor cu statele membre şi cu Parlamentul European timp de mai multe luni. Dar „ca de obicei, totul se va termina cu cinci zile de negocieri” între cei 27 (Consiliul European - n.r.), prezice un funcţionar european. În iulie 2020, în timpul negocierilor finale privind bugetul anterior, prim-ministrul danez Mette Frederiksen - a cărei ţară deţine acum preşedinţia semestrială a Consiliului UE - a trebuit să-şi amâne nunta pentru a participa la un summit decisiv la Bruxelles.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
