Israelul ia în considerare anexarea unor părţi din Cisiordania ocupată, au declarat pentru CNN trei oficiali israelieni, în contextul în care mai multe ţări occidentale se îndreaptă spre recunoaşterea statalităţii palestiniene în această lună.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a purtat o discuţie iniţială pe această temă săptămâna trecută, dar cabinetul de securitate nu a discutat încă în detaliu problema şi nu s-a luat încă nicio decizie, au declarat oficialii pentru CNN, sub condiţia anonimatului.
Este una dintre măsurile pe care Israelul le ia în considerare ca represalii pentru recunoaşterea anticipată a statului palestinian de către Franţa, Australia, Canada, Portugalia şi Regatul Unit, care s-ar alătura celor peste 140 de ţări care recunosc deja statul palestinian.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Israelul a luat Cisiordania de la Iordania în războiul din 1967 şi a început să înfiinţeze colonii evreieşti acolo la scurt timp după aceea, sfidând dreptul internaţional.
Palestinienii doresc Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza ca teritorii pentru un viitor stat al lor, o poziţie susţinută de majoritatea comunităţii internaţionale.
Oficialii israelieni au declarat că Netanyahu ia în considerare diferite opţiuni de anexare, de la preluarea limitată a mai multor aşezări evreieşti până la o abordare mai amplă care prevede anexarea Zonei C, care cuprinde 60% din teritoriu.
O serie de acorduri de pace între Israel şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei din anii 1990, cunoscute sub numele de Acordurile de la Oslo, au împărţit Cisiordania în zonele A, B şi C, zona C fiind în întregime sub controlul administrativ şi de securitate al Israelului.
Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, l-a informat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre planurile de anexare ale Israelului în cadrul unei întâlniri, săptămâna trecută, potrivit unui oficial israelian. Cu toate acestea, alte surse israeliene au declarat pentru CNN că planurile nu au primit încă undă verde din partea SUA.
Întrebat despre planurile de anexare ale Israelului, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat luni pentru CNN că agenţia nu divulgă detalii despre discuţiile interinstituţionale sau diplomatice.
VARIANTE LUATE ÎN CALCUL DE ISRAEL
Doi dintre oficiali au declarat că una dintre principalele opţiuni luate în considerare este anexarea Văii Iordanului – o fâşie de pământ situată la extremitatea estică a Cisiordaniei, care se întinde de-a lungul râului Iordan. Oficialii au afirmat că există un consens public israelian mai larg în favoarea unei astfel de propuneri, adăugând că necesitatea Israelului de a o utiliza ca perimetru de securitate ar fi mai uşor de acceptat de comunitatea internaţională – şi, cel mai important, de Washington.
Cu toate acestea, aliaţii politici de extremă dreapta ai lui Netanyahu, miniştrii Bezalel Smotrich şi Itamar Ben Gvir, precum şi liderii coloniştilor, se opun ideii unei anexări parţiale care să implice fâşii specifice sau blocuri de colonii şi, în schimb, promovează o abordare maximalistă – aplicarea suveranităţii israeliene asupra întregului teritoriu neocupat de palestinieni. Această mişcare ar permite Israelului să înconjoare centrele populaţiei palestiniene, subminând şi mai mult viabilitatea unui stat palestinian contiguu.
În schimb, aplicarea suveranităţii asupra teritoriului cu locuitori palestinieni ar putea obliga Israelul să acorde cetăţenia sau statutul de rezident celor aproximativ 3 milioane de palestinieni care trăiesc în Cisiordania. Anexarea oricărei părţi din Cisiordania ocupată prin aplicarea suveranităţii israeliene ar încălca multiple rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU şi ar provoca o reacţie diplomatică enormă.
Coloniile israeliene din Cisiordania sunt considerate ilegale în conformitate cu dreptul internaţional. Organizaţia Naţiunilor Unite a întărit această desemnare în 2016 prin rezoluţia 2334 a Consiliului de Securitate, care a declarat că aşezările evreieşti din teritoriile ocupate constituie o „încălcare flagrantă” a dreptului internaţional şi „nu au valabilitate juridică”.
CALCULE ÎN CONTRACARAREA RECUNOAŞTERII STATULUI PALESTINIAN
Omer Rahamim, directorul executiv al Consiliului Yesha, organizaţia umbrelă a coloniilor evreieşti din Cisiordania, a declarat pentru CNN că aplicarea suveranităţii ar trebui să fie „o mişcare preventivă înaintea recunoaşterii de către Franţa a statalităţii palestiniene. Prin aplicarea suveranităţii, vom împiedica înfiinţarea unui stat palestinian, deoarece este imposibil să se înfiinţeze un stat pe teritoriul suveran al unei alte ţări”, a explicat el.
Rahamim a spus că liderii coloniştilor cer măsuri ample de anexare, nu doar în cadrul blocurilor de colonii sau în Valea Iordanului, „deoarece aplicarea suveranităţii doar asupra câtorva blocuri de colonii sau asupra unor blocuri specifice ar însemna că restul zonei ar deveni un stat terorist – o altă Gaza în inima ţării. Şi ne opunem vehement acestui lucru”, a precizat Rahamim.
Potrivit unui oficial israelian, având în vedere presiunea politică şi internaţională preconizată, Netanyahu ia în considerare un plan de anexare etapizat şi gradual, care ar începe cu un teritoriu selectat, pe calea către o suveranitate mai largă. Oficialul a spus că un plan etapizat ar permite Israelului să renunţe la o anexare completă în schimbul normalizării relaţiilor cu Arabia Saudită.
Ultima dată când Israelul a luat în considerare serios anexarea Cisiordaniei, în 2020, Netanyahu a renunţat în cele din urmă la planuri, ca parte a Acordurilor Abraham, care au dus la normalizarea relaţiilor Israelului cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Maroc.
Arabia Saudită a declarat că nu va avea loc nicio normalizare până când Israelul nu se va angaja pe calea către crearea unui stat palestinian.
ALTE MĂSURI PUNITIVE
Pe lângă anexare, Israelul ia în considerare şi alte măsuri punitive ca răspuns la evoluţiile privind crearea unui stat palestinian, inclusiv sancţionarea Autorităţii Palestiniene, care guvernează părţi din Cisiordania ca parte a unui acord de pace cu Israelul, sau evacuarea satului palestinian Khan Al-Ahmar.
Vineri, SUA au anunţat că au decis să refuze vizele oficialilor Autorităţii Palestiniene care urmau să vină la Adunarea Generală a ONU din această lună, unde preşedintele francez Emmanuel Macron intenţionează să anunţe recunoaşterea de către Franţa a statului palestinian, devenind astfel primul membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU care face acest lucru.
Un oficial israelian a declarat că decizia SUA de a refuza vizele a fost coordonată cu guvernul israelian, ca parte a unei încercări de a împiedica participarea preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
