Jose Antonio Kast a câştigat duminică alegerile prezidenţiale din Chile, profitând de temerile alegătorilor legate de creşterea criminalităţii şi imigraţiei şi înregistrând cea mai categorică virare spre dreapta a electoratului de la sfârşitul dictaturii militare în 1990, relatează Reuters.
Kast a obţinut un procentaj impresionant, de 58% din voturi, în turul al doilea, în faţa candidatei de stânga susţinute de guvern, Jeannette Jara, care a obţinut 42% şi şi-a recunoscut rapid înfrângerea.
De-a lungul carierei sale politice de zeci de ani, Kast, care are 59 de ani, a fost un susţinător consecvent al direcţiei conservatoare de dreapta. El a propus construirea de ziduri la graniţă, desfăşurarea armatei în zonele cu criminalitate ridicată şi expulzarea tuturor migranţilor care se află ilegal în ţară.
Duminică seara, într-un discurs de celebrare a victoriei adresat unei mulţimi zgomotoase care flutura steaguri chiliene la sediul Partidului Republican din cartierul de lux Las Condes din Santiago, Kast a promis „o schimbare reală”.
„Fără securitate, nu există pace. Fără pace, nu există democraţie, iar fără democraţie nu există libertate, iar Chile va redeveni o ţară liberă de criminalitate, anxietate şi frică”, a promis el.
Însă Kast a subliniat şi drumul dificil care îl aşteaptă, spunând că „nu există soluţii magice” şi că schimbările vor necesita perseverenţă şi timp.
Victoria sa marchează cea mai recentă performanţă a dreptei renăscute în America Latină, după ce Daniel Noboa din Ecuador, Nayib Bukele din El Salvador şi Javier Milei din Argentina, toţi lideri de dreapta, au ajuns la putere înaintea lui Kast. În octombrie, alegerea centristului Rodrigo Paz a pus capăt la aproape două decenii de guvernare socialistă în Bolivia.
A fost a treia candidatură a lui Kast la preşedinţie, după ce a pierdut în faţa preşedintelui de stânga Gabriel Boric în 2021. Considerat odată de mulţi chilieni ca fiind prea extremist, Kast a atras alegătorii din ce în ce mai îngrijoraţi de criminalitate şi imigraţie.
Victoria sa categorică, chiar şi în părţi ale ţării care votează în mod tradiţional pentru candidaţii de stânga, a fost probabil determinată şi de respingerea de către alegători a lui Jara, care, în calitate de membră a Partidului Comunist, era considerată de mulţi prea extremistă, explică Claudia Heiss, politolog la Universitatea din Chile.
Deşi Chile rămâne una dintre cele mai sigure ţări din America Latină, criminalitatea violentă a crescut în ultimii ani, pe măsură ce grupurile de crimă organizată s-au consolidat, profitând de graniţele poroase din nordul deşertului cu vecinii producători de coca, Peru şi Bolivia, de marile porturi maritime internaţionale şi de valul de imigranţi, mulţi dintre ei din Venezuela, susceptibili la traficul de persoane şi traficul sexual.
Propunerile lui Kast includ crearea unei forţe de poliţie inspirate de Serviciul de Imigrare şi Vamă al SUA pentru a reţine şi expulza rapid imigranţii aflaţi ilegal în ţară.
El a promovat, de asemenea, reduceri masive ale cheltuielilor publice.
Chile este cel mai mare producător mondial de cupru şi un important producător de litiu, iar aşteptările în ceea ce priveşte reducerea reglementărilor şi adoptarea de politici favorabile pieţei au stimulat deja bursa locală, moneda peso şi indicele de referinţă al acţiunilor.
Cu toate acestea, propunerile mai radicale ale lui Kast vor întâmpina probabil rezistenţă din partea unui Congres divizat. Senatul este împărţit în mod egal între partidele de stânga şi de dreapta, în timp ce votul decisiv în camera inferioară a legislativului aparţine Partidului Popular populist.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
