Miniştrii europeni ai Afacerilor Interne s-au reunit joi - prin videoconferinţă - la o primă rundă de negocieri cu privire la proiectul reformei azilului în UE, care prevesteşte negocieri lungi şi dificile, în contextul unor disensiuni puternice între Cei 27, relatează AFP.
Germania, care deţine preşedinţia semestrială a UE până la sfârşitul anului, speră să se ajungă - la începutul lui decembrie - la un acord de principiu asupra ”punctelor-cheie” al noului Pact al Migraţiei şi Azilului, propus în septembrie de Comsiia Europeană (CE).
”Este o sarcină foarte grea şi dificilă”, a recunoscut ministrul german Horst Seehofer, avertizând că un acord este ”crucial” pentru Europa.
El şi-a exprimat speranţa să convină împreună cu omologii săi asupra unei ”foi de parcurs” a acestei reforme.
”Obiectivul nostru este ca Europa să se concentreze asupra celor care au nevoie de protecţie, ceea ce-i include, în mod evident, pe cei care fug de războaie civile”, a declarat presei Horst Seehofer.
”Însă vrem, de asemenea, să menţinem ordinea, ceea ce înseamnă că, pe viitor, nu vom mai lăsa să intre atâtea persoane, care nu au nevoie, în realitate, de protecţie”, a subliniat ministrul german în deschiderea videoconferinţei.
Într-o încercare de a ieşi dinimnpas la cinci ani de la criza migraţiei din 2015, CE a propus un mecanism de solidaritate obligatorie a statelor membre UE cu ţările în care sosesc migranţi - mai ales Grecia şi Italia.
Statele membre UE care nu vor să primească solicitanţi de azil în cazul unui aflux, vor trebui, în schimb, să participe la repatrierea solicitanţilor respinşi din ţările în care aceştia au sosit în ţările lor de origine.
Proiectul pactului obligă toate statele membre să primească azilanţi, scrie Reuters.
Ungaria şi celelalte ţări din cadrul Grului de la Vişegrad (V4, Polonia, Cehia, Slovacia) au anunţat rapid că ele continuă să primească solicitanţi de azil pentru a uşura alte state membre UE.
În 2015, peste un milion de oameni, care fugeau din calea războaielor din Siria sau Afganistan, au venit în UE.
În prezent, UE primeşte anual până la 1,5 milioane de străini care vin să muncească în mod legal în Europa.
Prin filiere clandestină, în UE intră aproximativ 140.000 de solicitanţi de azil.
Însă propunerea este primită cu reticenţă de mai multe ţări din Europa Centrală, cu Ungraia în frunte, ostile migraţiei.
Iar ţările din prima linie - Grecia, Spania, Italia, Cipru şi Malta - îşi exprimă îngrijorarea faţă de un ”dezechilibru” între obligaţiile lor şi solidaritatea avută în vedere.
Negocierile ar putea dura ”ani de zile”, apreciază mai multe surse europene.
Comisarul european însărcinat cu Afaceri Interne Ylva Johansson, care a prezentat acest ”pact” la 23 septembrie, în urma unui turneu în capitale şi unor discuţii cu toate statele membre UE, nu se aştepta ca cineva să fie ”deplin mulţumit” de propunerea sa.
Ea se declară optimistă cu privire la posibilitatea ajungerii la un acord, atât între Cei 27, dar şi cu Parlamentul European (PE), însă nu se aşteaptă ca totul să se ”finalizeze” înainte de primul semestru din 2021.
Suedeza a respins, de asemenea, critici ale ONG-urilor cu privire la o Eurpă-”fortăreaţă”.
”Eu nu sunt de acord”, a declaart ea pentru AFP.
”Propunerea apără în mod clar drepturile fundamentale, dreptul la azil, prevede o nouă legislaţie în vederea evitării respingerilor (...) şi o solidaritate faţă de migranţii salvaţi pe mare”, subliniază ea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
