Bruxellesul prezintă miercuri un ”mecansim de solidaritate obligatorie” între statele membre ale Uniunii Europene (UE) şi o creştere a expluzărilor solicitanţilor de azil respinşi în cadrul unei spinoase reforme, la cinci ani după criza refugiaţilor din 2015, relatează AFP.
Un incendiu, în urmă cu 15 zile în tabăra pentru migranţi de la Moria, pe Insula greacă Lesbos, a amintit urgenţa unei politici comune a azilului, care s-a lovit neîncetat, în ultimii ani, de disensiuni între statele membre UE.
Acest ”nou Pact al Migraţiei şi Azilului” este dezvăluit de comisarul european însărcinat cu Afaceri Interne Ylva Johansson şi vicepreşedintele Comisiei Europene (CE) Margaritis Schinas.
El face obligatorie ”solidaritatea” tuturor statelor UE cu cele din prima linie a sosirii migranţilor - precum Grecia, Italia sau Malta -, atunci când acestea se află ”sub presiune”.
Ajutorul nu ia ”doar” forma mutării solicitanţilor de azil în alte ţări membre UE, ci se poate traduce printr-un ”ajutor de întoarcere” în ţara de origine a persoanelor cărora li se refuză azilul, potrivit lui Ylva Johansson.
Aceasta este o modalitate de ocolire a refuzului continuu al ţărilor din Grupul de la Vişegrad (V4 - Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) de a primi solicitanţide azil, care a condus la eşecul cotelor de repartizare decise în urma crizei migraţiei din 2015.
Însă subiectul se dovedeşte spionos, iar unii consideră alternativele mutării irealizabile în ţări mici, care nu au mijloacele.
Comisia vrea de asemenea să accelereze procedurile de examinare a cererilor de azil, pentru a stabili rapid dacă o persoană este în mod evident eligibilă şi pentru a evita ca solicitanţii să trăiască în tabere aruncate ”în incertitudine”.
În vederea unei creşteri a numărului expulzărilor - care au loc doar 30% din cazuri -, Comisia vrea să coopereze mai ”strâns” cu ţările lor de origine.
”PRESIUNI MAI MARI”
”Sunt multe ţări cu care Europa face comerţ, pe care Europa le susţine prin ajutoare de dezvoltare, printr-o prezenţă în domeniul securităţii şi care azi nu acceptă să reprimească niciun cetăţean în cadrul expulzărilor”, subliniază secretarul de stat francez însărcinat cu Afaceri Europene Clément Beaune.
”Acest lucru nu este acceptabil. Eu cred că avem mijloacele, chiar dacă este dificil, bineînţeles, să schimbăm acest lucru, să exercităm uneori presiuni mai mari”, declară el pentru AFP, citând între aceste posibile pârghii emiterea vizelor.
Noul sistem prevăzut de Comisie urmează să înlocuiască Regulamentul de la Dublin, cheia de boltă a sistemului actual, care a cristalizat tensiunile, punând pe umerii primei ţări de intrare a unui migrant responsabilitatea soluţionării cererii de azil a acestuia.
Însă ”o ţară în care intri trebuie să aibă un anumit număr de obligaţii, să înregistreze persoanele, eventual să le acorde prime îngrijiri, să vadă rapid dosarele pentru a şti dacă acestea au o şansă de a obţine azilul sau nu”, subliniază Clément Beaune. ”Numai ţara de intrare o poate face. Cred că nu putem evita acest principiu”.
Foarte aşteptată şi amânată în mai multe rânduri, propunerea Comisiei - care este necesar să fie aprobată de către statele membre UE şi Parlamentul European (PE) - anunţă discuţii dificile.
Ylva Johansson nu se aştepată ca ea să fie întâmpinată cu strigăte de ”ura!”, dar speră că va fi considerată un ”compromis aceptabil”.
Comisarul subliniază că situaţia este foarte diferită faţă de 2015, iar numărul sosirilor în UE a scăzut în 2019 la 140.000 de oameni.
În 2015, 90% dintre migranţi au avut un statut de refugiat, însă în prezent două treimi nu au dreptul la o protecţie internaţională, precizează ea.
Eurodeputata Fabienne Keller (Renew Europe), autoarea unui raport privind evaluarea implementării Regulamentului de la Dublin, consideră propunerea ”mai degrabă echilibrată, între valorile noastre (...) şi o fermitate necesară”. ”Este o etapă puternică”, apreciază fostul primar al Strasbourgului.
Eurodeputata verde Damien Carême se îndoişte. Să fie, oare, fârşitul Regulamentului de la Dublin? ”Mi-e teamă că este doar semantică”, apreciază fostul primar din Grande-Synthe, care consideră că ”principiul primei ţări de sosire este o catastrofă”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
