Liderii europeni îşi constată joi disensiunile într-un summit prin videoconferinţă cu privire la soluţiile în vederea unei scoateri a Uniunii Europene din recesiunea cauzată de nou coronavirus, fără speranţa de a lua vreo decizie de anvergură, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Însă preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE) Christine Lagarde i-a avertizat pe liderii UE cu privire la riscul de a ”acţiona prea puţin, prea târziu” împotriva consecinţelor economice ale pandemiei covid-19, în deschiderea acestui summit, potrivit unei surse apropiate discuţiilor.

În centrul reuniunii - care a început imediat upă ora 13.00 GMT (16.00, ora României) - se află relansarea economiei europene după pandemie, prin investiţii masive, eventual un ”fond” special în acest sens.

Toţi sunt de părere că un asemenea plan de relansare implică câteva sute de miliarde de euro.

În rest - de la suma exactă la finanţarea acestuia, trecând prin legătura sa sau nu cu bugetul pe termen lung al UE -, un consens pare de neatins.

Statele membre şi instituţiile s-au întrecut în a-şi imagina, în ultimele săptămâni, şi a propune fiecare o soluţie. Însă dezbaterea a scos la iveală vechile clivaje, deja prezente după criza financiară din 2009.

Pe de o parte, statele din sudul Europei - îndoliate de pandemie, ca Italia şi Spania -, reclamă o solidaritate financiară mai mare de la vecinii lor din nordul Europei.

Însă aceştia din urmă - mai ales Germania şi Olanda, mai puţin afectate de virus - au reţineri să plătească în locul unor state cărora le reproşează că nu au dat dovadă de dsciplină bugetară în anii de creştere economică.

”Ţările din Sud au impresia că anumite state, în prezent mai puternice din punct de vedere economic, vor folosi această criză pentru a fi şi mai puternice. Iar cei din Nord cred că vecinii lor din Sud vor profita de pandemie pentru a le ceda povara datoriei pe care au făcut-o în trecut”, rezumă un oficial european de rang înalt.

Cancelarul german Angela Merkel a promis joi, ”într-un spirit de solidaritate”, ”contribuţii mult mai importante” ale ţării sale la bugetul UE, pe ”o perioadă limitată”.

Însă ea a exclus din nou orice punere în comun a datoriilor naţionale, reclamate sub varii forme de Madrid, Roma - care şi-a temperat între timp aşteptările - şi Paris, şi numite adesea ”coronabonduri”.

”COSTURILE CRIZEI”

Interesul punerii în comun a datoriilor în ţările din sudul Europei constă în a beneficia de dobânzile mai mici ale ţărilor din Nord în vederea finanţării planurilor de după criză.

O dovadă a divergenţei lor este faptul că Cei 27 nici măcar nu încearcă să adopte o declaraţie comună la finalul videoconferinţei.

Palatul Elysée aşteaptă un acord abia în vară şi consideră că mai întâi este necesară ”o reuniune fizică a şefilor de stat şi de guvern”, posibil în iunie.

Preşedintele Eurogrupului Mario Centeno a pledat joi în favoiarea unui fond de ralansare ”proporţional cu costurile crizei”, ”alimentat de la bugetul UE” şi care să garanteze ”solidaritatea cu statele membre cele mai afectate”, care ar preveni o spargere a zonei euro, din care fac parte 19 ţări.

În cazul în care liderii europeni reuşesc să se înţeleagă, Comisiei Europene (CE) i s-ar putea încredinţa misiunea de a lucra rapid la această idee.

”Aceasta este decizia importantă de azi, şi anume de a afla dacă ea va obţine mandatul şi dacă soluţia va veni de la bugetul său” sau de la alt instrument interguvernametal, declară o sursă europeană.

Executivul european urmează să prezinte în curând - iniţial la 29 aprilie, însă data pare de-acum nerealistă - un proeict al unui buget european aferent perioadei 2021-2027, adaptat crizei şi care ar putea include un asemenea fond.

Acest buget urmează să fie adoptat în principiu până la sfârşitul anului, însă şi el creează disensiuni între statele UE, după acelaşi clivaj Nord/Sud.

Pandemia a lovit în plin economiile UE, a cărei populaţie este izolată în majoritatea ţărilor, şi care ar urma să înregistreze o contractare record a PIB-ului de 7,1% anul acesta, potrivit previziunilor FMI.

Iar criza care ameninţă cele 19 state membre ale zonei euro riscă să fie cea mai gravă din scurta istorie a monedei unice, lansate în 1999.

Cabinetul Markit a anunţat joi o  prăbuşire ”fără precedent” a activităţii sectorului privat în zona euro, în aprilie, din cauza măsurilor impuse în vederea opririi pandemiei covid-19.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.