Liderii europeni îşi continuă negocierile luni după-amiaza, în speranţa ajungerii la un acord asupra planului relansării post-coronavirus, în a patra zi a unui summit laborios, marcat de disensiuni profunde şi de ambiţii revăzute în scădere, relatează AFP.
”Nu s-a terminat, este dificil”, a declarat Emmanuel Macron la ieşirea de la reuniune. ”Un acord este posibil şi un acord este necesar”, a declarat ministrul francez al Economiei Bruno Le Maire de la Paris.
În opinia ministrului german de Externe Heiko Maas, continuarea negocierilor ”arată că toată lumea vreo o soluţie în loc să amâne problema pe mai târziu”.
După o zi de negocieri, duminică, iar apoi după o lungă noapte de discuţii, sesiunea celor 27 de lideri UE a fost suspendată la ora locală 6.00 (7.00, ora României). Ea urmează să fie reluată la ora locală 16.00 (17.00, ora României).
Summitul, care a început vineri dimineaţa, este cel mai lung de la cel de la Nisa din decembrie 2000.
Preşedintele Consiliului European Charles Michel, mediatorul summitului, urmează să prezinte un nou proiect de compromis capitalelor, mai puţin ambiţios decât cel iniţial.
Potrivit unor surse concordante, el ar urma să propună o scădere a subvenţiilor în planul de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro - 390 de miliarde de euro, de la 500 de miliarde în propunerea iniţială. Restul sumei va consta în împrumuturi.
”MAI OPTIMIST”
Este vorba despre un nou pas în direcţia ţărilor ”frugale” - Olanda, Suedia, Danemarca şi Austria - cărora li s-a adăugat Finlanda, care blochează orice acord de la începutul summitului, vineri.
Cancelarul austriac Sebastian Kurz s-a declarat, la încheierea şedinţei, ”satisfacut de rezultatul” obţinut până acum, iar colegul său din Olanda Mark Rutte, cel mai dificil de convins la summit, a recunoscut că s-au făcut progrese.
”Nu am găsit încă o soluţie, ea poate încă să eşueze. Dar sunt mai optimist decât eram în această noapte, la un moment dat, când mi-am spus că s-a terminat”, a declarat el.
Potrivit unei surse franceze, ”cuplul franco-german a făcut totul pentru a-i aduce pe cei mai reticenţi în jurul (sumei) de 400 de miliarde” de euro ca subvenţii, care constituia până acum linia lor roşie.
”DISCUŢII FOARTE DURE”
Ziua de duminică a fost marcată de luarea de cuvânt, la cină, a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a ridicat tonul şi a denunţat reaua voinţă şi ”incoerenţele” frugalilor, potrivit unor surse concordante.
El a denunţat comportamentul lui Sebastian Kurz şi l-a comparat pe Mark Rutte cu fostul premier britanic David Cameron, şi el adeptul unei linii dure la summiturile europene, subliniind că ”acest tip de poziţie se termină rău”, referindu-se la Brexit.
”A existat un schimb de replici foarte dur. Preşedintele, urmat de cancelarul (german Angela Merkel) a bătut cu pumnul în masă”, a declarat o sursă franceză.
În contextul în care o recesiune istorică loveşte Europa, reticenţele frugalilor ameninţă să facă să eşueze un plan masiv de susţinere a economiei, care ar fi înainte de toate favorabil Sudului - cu Italia şi Spania în frunte, cele mai afectate de pandemia covid-19.
”EUROPA SLABĂ”
Pe masa de negocieri se află un fond cu o capacitate de împrumut în valoare de 750 de miliarde de euro în vederea relansării economiei europene, alături de bugetul pe termen lung al UE (2021-2027), în valoare de 1.074 de miliarde de dolari.
Unanimitatea necesară a Celor 27 face un acord deosebit de dificil.
În timpul cinei, Charles Michel i-a îndemnat pe Cei 27 să se înţeleagă, pentru a nu prezenta ”faţa unei Europe subminată de neîncredere”.
El şi-a multiplicat garanţiile în favoarea frugalilor, de exemplu încercând să răspundă solicitării lui Mark Rutte a validării cu o unanimitate a Celor 27 a planurilor naţionale de relansare ale fiecărei ţări, în schimbul ajutoarelor.
Însă Michel a avertizat că efortul în vederea menţinerii rabatului obţinut de către cinci ţări - frugalii şi Germania, care-şi consideră controbuţiile nete la bugetul UE disproporţionate - ar putea să nu fie atât de important pe cât au cerut.
Între alte puncte de discordie se află legarea plăţii ajutoarelor de respectarea statului de drept - o măsură susţinută de Haga, dar respinsă de Budapesta şi Varşovia.
Premierul ungar Viktor Orban s-a opus vehement unei asemenea măsuri duminică, acuzându-şi omologul olandez de faptul că vrea ”să-l pedepsească financiar” şi de faptul că îl ”detestă” atât pe el, cât şi Ungaria, în contextul în care UE evaluează în continuare presupuse încălcări ale libertăţii presei şi normelor democratice.
Aceste trei puncte s-au aflat în centrul negocierilor începând de vineri, în timp ce coloana vertebrală a pachetului - bugetul plurianual al UE - nu a fost încă discutat în mod amănunţit.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
