Dacă cardinalii romano-catolici nu au ales un nou papă până în a treia zi a conclavului care începe miercuri în Capela Sixtină de la Vatican, atunci lucrurile nu merg conform planului, scrie Reuters.
Scurtele conclave încheiate în câteva zile proiectează o imagine de unitate, iar ultimul lucru pe care îl vor dori cardinalii în robe roşii este să dea impresia că sunt divizaţi şi că Biserica este în derivă după moartea Papei Francisc luna trecută.
„Maximum trei zile”, a prezis cu încredere cardinalul salvadorian Gregorio Rosa Chavez înaintea votului secret, care va începe în Capela Sixtină pe 7 mai.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
CÂT DUREAZĂ UN CONCLAV?
Durata medie a ultimelor 10 conclavuri a fost de 3,2 zile şi niciunul nu a durat mai mult de cinci. Ultimele două alegeri - în 2005 când a fost ales Papa Benedict şi în 2013 când a apărut Francisc - s-au încheiat în doar două zile.
Conclavul se desfăşoară pe parcursul atâtor runde de vot câte sunt necesare până când un candidat obţine o majoritate de două treimi, declanşând fumul alb care anunţă lumii care aşteaptă că a început un nou papat.
„În mod clar, cu cât ai mai multe buletine de vot, cu atât lucrurile devin mai dificile. Dar semnele sunt că vor să procedeze rapid”, a declarat Giovanni Vian, profesor de istorie creştină la Universitatea Ca' Foscari din Veneţia.
Unii dintre cei 133 de cardinali aşteptaţi să intre miercuri în Capela Sixtină sunt toţi „papabili” - un posibil papă - de ani de zile. Alţii vor ieşi în evidenţă doar în timpul întâlnirilor zilnice actuale, cunoscute sub numele de congregaţii generale, în care cardinalii discută viitorul Bisericii.
Atunci când Francisc a murit, majoritatea observatorilor de la Vatican i-au văzut pe cardinalul italian Pietro Parolin şi pe prelatul filipinez Luis Antonio Tagle ca fiind candidaţii evidenţi, în urma lor existând o multitudine de alţi posibili candidaţi.
CE SE ÎNTÂMPLĂ LA CONCLAV
Votul iniţial, din după-amiaza începerii conclavului, serveşte adesea drept o masă de rezonanţă informală în care numeroase nume sunt larg dispersate.
Unele dintre acestea sunt voturi simbolice, oferite ca gesturi de respect sau de prietenie înainte de începerea votului serios, a doua zi, când se poate evalua puterea favoriţilor.
Din a doua zi, au loc două voturi dimineaţa şi două după-amiaza. În conformitate cu regulamentul conclavului, dacă nimeni nu a fost ales după primele trei zile, cardinalii trebuie să facă o „pauză de rugăciune” de o zi înainte de a continua.
În curând va deveni clar dacă există un lider viabil sau dacă este nevoie de un candidat de compromis.
„Dacă nu vom avea rapid un nou papă, acest lucru va arăta că presiunea pentru candidaţii de top a scăzut foarte repede”, a declarat reverendul Thomas Reese, preot iezuit şi comentator la Vatican. „De asemenea, va consolida faptul că există o mulţime de cardinali acolo şi că nu se cunosc foarte bine între ei”, a adăugat el.
Papa Francisc a numit aproximativ 80 % dintre cardinalii electori, mulţi dintre ei în dieceze îndepărtate, în încercarea sa de a consolida Biserica în zonele în care aceasta avea anterior o acoperire limitată.
Aceasta înseamnă că va fi primul conclav pentru marea majoritate a participanţilor şi, de asemenea, că mulţi dintre cei care vor sta sub faimoasele fresce ale lui Michelangelo, în Capela Sixtină, vor avea puţine ocazii de a se cunoaşte în prealabil.
Acest lucru ar putea crea spaţiu pentru aşa-numiţii „mari electori”, care au apărut discret în anii precedenţi pentru a promova candidaţii la reuniunile de dinaintea conclavului şi apoi pentru a contribui la formarea opiniilor pe măsură ce se conturează votul.
JURĂMÂNT DE DISCREŢIE
Toţi cardinalii vor refuza să facă campanie pentru o alegere pe care o consideră ghidată de Duhul Sfânt. Cu toate acestea, deşi nu este permisă nicio discuţie în timpul sesiunilor de vot propriu-zise, cardinalii sunt liberi să facă schimb de opinii în timpul meselor de la Santa Marta, reşedinţa de la Vatican unde vor fi cazaţi majoritatea.
Electorii de succes pot identifica un candidat de compromis capabil să adune voturi din toate părţile, a declarat istoricul Vian.
Atunci când cardinalii s-au reunit pentru al doilea conclav din 1978, după moartea subită a Papei Ioan Paul I, Franz Koenig din Viena i-a mobilizat pe cardinalii vorbitori de limbă germană, iar americanul de origine poloneză John Krol pe prelaţii americani, pentru a-l sprijini pe polonezul puţin cunoscut Karol Wojtyla, care a devenit Papa Ioan Paul al II-lea în trei zile.
În contextul în care accentul pare a fi pus pe disputele doctrinare înaintea viitorului conclav, germanul Gerhard Mueller a acordat zilnic interviuri în ziare, mobilizând rândurile tradiţionaliştilor, în timp ce numeroase voci, inclusiv canadianul Michael Czerny, au făcut presiuni pentru ca viziunea moderată a lui Francisc să prevaleze.
Cardinalii au jurat să păstreze secretul cu privire la modul în care se desfăşoară voturile, însă relatări detaliate ies adesea la suprafaţă în perioada următoare.
SUSPANS
În cartea sa din 2019, „The Election of Pope Francis” (Alegerea Papei Francisc), Gerard O'Connell a relatat cum Jorge Mario Bergoglio, un cardinal argentinian care nu fusese semnalat ca fiind „papabil”, a atras atenţia datorită unui discurs puternic adresat colegilor săi înainte de conclavul din 2013. O'Connell a declarat că 23 de cardinali au primit cel puţin un vot la primul vot, Bergoglio fiind al doilea. Acesta a luat avans la al doilea vot şi s-a distanţat şi mai mult la al treilea, spre disperarea susţinătorilor favoritului italian, Angelo Scola.
Într-un efort evident de a-l face să deraieze pe Bergoglio, la prânz, a doua zi, s-a răspândit un zvon conform căruia acesta ar avea un singur plămân şi ar putea să nu fie apt din punct de vedere fizic pentru a conduce Biserica. Bergoglio a lăsat să se înţeleagă că i-a fost extirpată doar o mică parte dintr-un plămân şi, prin al cincilea vot din aceeaşi după-amiază, a devenit papă.
În 2005, cardinalul Joseph Ratzinger a fost favoritul clar la intrarea în Capela Sixtină şi a condus de la primul vot. A câştigat detaşat la al patrulea vot, devenind Benedict al XVI-lea.
Chiar dacă este imposibil de spus cum vor decurge lucrurile de data aceasta, cardinalii speră la un rezultat similar, fără probleme.
„Nu m-aş panica dacă nu am avea un papă până la sfârşitul zilei a doua, dar dacă tot nu există fum alb până la sfârşitul zilei a treia, atunci începem să ne îngrijorăm”, a declarat Reese.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
