Regimul militar din Burkina Faso a anunţat că-şi ”rupe” relaţiile diplomatice cu Franţa, pe care o acuză de ”activism neîncetat” împotriva intereselor sale, după mai mulţi ani de tensiuni puternice între cele două ţări, relatează AFP.
Relaţiile între Paris şi Ouagadougou s-au degradat după ce căpitanul Ibrahim Traoré a preluat puterea printr-o lovitură de stat în septembrie 2022, a doua în opt luni.
Junta poartă o politică suveranistă, reprimă orice voce critică şi este ostilă Occidentului, mai ales Franţei.
"Guvernul Burkinei Faso aduce la cunoştinţa opiniei naţionale şi internaţionale că a luat decizia de a-şi rupe relaţiile diplomatice cu Republica francezeă începând de (vineri), 26 iunie 2026", potrivit unui comunicat citat vineri la televiziunea naţională.
Le Burkina Faso rompt ses relations avec la France. Magnifique, en ce 26 juin, date anniversaire des sanctions de l'UE prises contre moi à l'instigation de la France. Nous serons nombreux à ne pas oublier cette date. Merci IB. Ce qu'ils ont commencé, on va terminer ???????????? pic.twitter.com/Y7B4afSdDk
- Nathalie Yamb (@Nath_Yamb) June 26, 2026
Regimul militar denunţă "un activism neîncetat al regimului din Franţa împotriva intereselor Burkinei Faso, ambiţii neocolonialiste afişate cu susţinerea activă a reţelelor subversive şi teroriştilor care îndoliază ţara şi Sahelul".
Parisul a reacţionat exprimându-şi "regretul" faţă de această decizie "ostilă şi fără fundament" a puterii militare.
Această decizie "ilustrează deriva îngrijorătoare a autorităţilor" din Burkina Faso, afirmă Ministerul francez de Externe.
"Măsuri de reciprocitate care se impun sunt în curs de examinare", a anunţat Parisul.
Această ţară din Sahel enclavizată, la fel ca mulţi dintre vecinii săi, este subminată de zece ani de violenţe jihadiste sângeroase ale unor grupări afiliate Al-Qaida şi Statului Islamic (SI).
Această decizie, se arată în comunicat, "vizează exclusiv cadrul instituţional al relaţiilor între cele două state pe plan diplomatic".
Ea "nu pune deloc în discuţie legăturile istorice, umane, culturale şi sociale care unesc popoarele Burkinei Faso şi francez", subliniază Guvernul francez.
Parisul îşi reafirmă "angajamentul de a asigura protecţia resortisanţilor", aproximativ 1.000 de persoane în Franţa.
Încă din 2023, Burkina Faso a cerut rechemarea ambasadorului Franţei la Ouagadougou, Luc Hallade, a denunţat un acord militar cu Franţa şi a obţinut plecarea armatei franceze, angajată mult timp în lupta antijihadistă.
No room for 'imperialists' - Ouagadougou backs Burkina Faso cutting diplomatic ties with France
- Viory Video (@vioryvideo) June 27, 2026
"Burkina Faso has not benefited from French development aid, but that has not stopped Burkina Faso from moving forward in its fight against terrorism, " a resident said.
Burkina Faso… pic.twitter.com/0uosTEYVMk
Ibrahim Traoré a susţinut o vreme că "nu există o ruptură a relaţiilor diplomatice" între cele două ţări, însă regimul şi-a multiplicat invectivele împotriva Franţei.
Mai multe publicaţii străine, majoritar franceze, au fost suspendate temporar sau definitiv - Jeune Afrique, posturile de televiziune LCI, France 24 şi TV5 Monde, postul Radio France Internationale (RFI), iar corespondenţii Libération şi Le Monde au fost expulzaţi.
Franţa a suspendat, la rândul său, în 2023, ajutorul pentru dezvoltare şi susţinerea bugetară, iar apoi eliberarea de vize studenţilor din Burkina Faso, Mali şi Niger, din cauza închiderii serviciilor consulare franceze în aceste ţări.
Aceste trei ţări, conduse toate de junte în urma loviturilor de stat, ostile Parisului, s-au distanţat de vecinii lor vest-africani şi au ieşit din Comunitatea Economică a Statelor din Africa de vest (CEDEAO), pe care o consideră înfeudată în Franţa.
Ele s-au unit şi au înfiinţat Confederaţia Alianţa Statelor din Sahel (AES).
În paralel, Burkina Faso, la fel ca cei doi aliaţi sahelieni ai săi, s-au îndreptat către noi parteneri, mai ales militari, ca Rusia, Turcia şi Iranul.
Junta lui Ibrahim Traoré a făcut rapid un viraj autoritarist.
Jurnalişti, magistraţi, membri ai societăţii civile au fost răpiţi, iar uneori au fost trimişi pe front să lupte împotriva unor grupări jihadiste, au alertat cu regularitate asociaţii naţionale şi ONG-uri internaţionale, aflate, la rândul lor, în vizorul juntei.
Recent, junta a strâns din nou şurubul împotriva disidenţilor, i-a arestat pe un imam influent şi pe credincioţii acestuia şi a suspendat un important sindicat studenţesc.
Joi, autorităţile militare au anunţat că toţi studenţii din Burkina Faso care vor să studieze în străinătate trebuie să ceară mai întâi o autorizaţie de la ministerul Învăţământului Superior.
Medikatv.ro
