Şefii diplomaţiilor americană Antony Blinken şi rusă Serghei Lavrov şi-au afişat voinţa unei relaxări, fără să ascundă prăpastia adâncă dintre cele două puteri rivale, într-o primă întâlnire ”constructivă”, la care nu s-au înregistrat însă progrese majore în vederea pregătirii terenului unui eventual summit între Joe Biden şi Vladimir Putin, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Această întrevedere de aproape două ore, foarte aşteptată, în marja Consiliului Arcticii, este primul contact americano-rus după alegerea noului preşedinte american - urmată de un schimb de sancţiuni foarte dure între Statele Unite şi Rusia, ale căror relaţii se aflăla cel mai scăzut nivel de la Războiul Rece.

Experimentatul ministru rus de externe Serghei Lavrov a salutat aceste discuţii drept ”constructive”.

Cele două puteri ”înţeleg necesitatea de a pune capăt atmosferei nesănătoase” ”din ultimii ani”, a apreciat el.

Partea americană a evocat, la rândul său, o  discuţie ”productivă”, ”constructivă”, ”respectuoasă” şi ”cinstită”.

”Nu a avut loc vreun progres major în această (miercuri) seara, dar am pregătit terenul în mod eficient”, a declarat presei un oficial american de rang înalt.

Este vorba despre o eventuală confirmare a unui posibil summit Biden-Putin, într-o ţară europeană, eventual în iunie, în urma unor reuniuni ale liderilor G7 şi NATO prin care occidentalii vor să afişeze un front comun împotriva Moscovei.

Însă niciun anunţ în acest sens nu a fost făcut miercuri seara la Reykjavik, iar Blinken şi Lavrov au lăsat Casa Albă şi Kremlinul să confirme un eventual summit şi să stabilească data şi locul, potrivit unui oficial american.

Cei doi şefi ai diplomaţiei au făcut, în schimb, apeluri la cooperare şi au lansat avertisemnte.

În pofida numeroaselor ”divergenţe”, ”viziunea noastră este că, dacă liderii Rusiei şi Statelor Unite pot coopera” împotriva unor provocări comune, ”lumea va fi mai sigură”, a declarat Antony Blinken la începutul reuniunii.

El şi-a exprimat dorinţa unei relaţii americano-ruse ”stabile şi previzibile”.

Biden doreşte ca cele două ţări să cooereze în lupta împotriva pandemiei covid-19, împotriva modificărilor climatice, să se ocupe de programele nucleare ale Iranului şi Coreei de Nord şi de Războiul din Afganistan, a declarat Blinken.

”Credem că este bine pentru poporul nostru, bine pentru poporul rus şi chiar pentru lume”, a spus el.

”Dar dacă Rusia se comportă în mod agresiv împotriva noastră, partenerilor sau aliaţilor noştri, vom răspunde”, a ameninţat el.

În cadrul întâlnirii, americanul a exprimat ”îngrijorări americane profunde” cu privire la desfăşurarea unor trupe ruseşti în Ucraina şi la frontiera acesteia sau cu privire la sănătatea opozantului politc rus Aleksei Navalnîi, potrivit Departamentului de Stat.

”Suntem pregătiţi să discutăm despre toate problemele, fără excepţie, cu condiţia ca discuţia să fie cinstită (...) şi să aibă la bază un respect reciproc”, i-a răspuns Serghei Lavrov.

În faţa presei, schimbul de replici a rămas curtenitor, spre deosebire de confruntarea dură dintre Blinken şi omologul său chinez Wang Yi, la primul lor contact, în martie, în Alaska.

Înaintea acestui tête-à-tête, cu o zi înaintea reuniunii celor opt state riverane la Arctica - Statele Unite, Rusia, Islanda, Canada, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Norvegia -, Washingtonul a făcut un gest în vederea unei calmări a tensiunilor.

Administraţia Biden - după ce a lăsat să planeze săptămâni de zile ameninţarea unor măsuri punitive împotriva controversatului gazoduct Nord Stream 2 care leagă Rusia şi Germania - a decis până la urmă să nu sancţioneze principala societate implicată în acest proiect, Nord Stream AG, şi nici pe conducătorul acesteia.

La o jumătate de oră de la începerea reuniunii, Statele Unite au impus sancţiuni unor nave şi entităţi care participă la construirea gazoductului Nord Stream 2 - estimat la 11 miliarde de dolari - căruia Biden i se opune, însă administraţia a ridicat aceste sancţiuni impuse societăţii însărcinate cu proiectul şi CEO-ului acesteia.

Preşedintele american vrea astfel să evite să se supere cu aliatul german şi face, prin ricoşeu, o favoare Moscovei, o favoare denunţată la unison de către opozanţii republicani, dar şi de mai mulţi tenori din tabăra democrată.

Kremlinul a salutat o decizie ”pozitivă” înainte chiar ca partea americană să o confirme în mod oficial.

De când s-a instalat la Casa Albă, în ianuarie, Joe Biden îşi afişează o mare fermitate faţă de Rusia şi Vladimir Putin şi a amers până la a-l cataloga pe liderul rus drept un ”criminal”, pentru a marca ruptura cu predecesorul său republican Donald Trump, acuzat de complezenţă faţă de liderul de la Kremlin.

Declaraţii făcute înaintea întâlnirii în capitala islandeză nu prevestesc, însă, ”dezescaladarea” pe care Washingtonul şi Moscova spun că şi-o doresc.

Antony Blinken pare să vrea să facă din Arctica  - o nouă miză geopolitică, aflată în centrul reuniunii regionale de miercuri şi joi din capitala islandeză - un laborator al unei anumite cooperări ţintite vizând provocări comune precum lupta împotriva modificărilor climatice.

În schimb, Serghei Lavrov a amplificat tensiuni prin declaraţii dure.

”Este clar pentru toată lumea, de mult timp, că acestea sunt pământurile noastre, teritoriul nostru”, a apreciat el luni, referindu-se la Arctica, denunţând veleităţi ”ofensive” ale NATO şi Norvegiei în regiune.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.