Inflaţia a început să crească în aprilie, în Uniunea Europeană (UE), întrerupând o serie de cinci descreşteri lunare la rând, o veste proastă care urmează să determine Banca Centrală Europeană (BCE) să-şi continue creşterea dobânzilor, cu riscul de frâna economia, relatează AFP.
Creşterea preţurilor la consum, în zona euro, a accelerat uşor, la 7% în aprilie, după ce în martie a fost de 6,9%, anunţă marţi Eurostat.
Acest procent i-a surprins pe analiştii de la Factset şi Bloomberg, care mizau pe o stagnare la 6,9%.
”Este vorba despre o invitaţie clară adresată BCE de a cntinua să crească dobânzile”, estimează economistul Băncii ING Carsten Brzeski.
El se aşteaptă la o creştere cu 25 de puncte procentuale de bază a dobânzilor la o reuniune BCE de politică monetară, prevăzută joi, la Frankfurt.
Alţi analişti, ca Andrew Kenningham de la Capital Economics, anticipează o creştere chiar de 50 de puncte procentuale.
Prin creşterea dobânzilor, bancherii centrali reduc cererea de credit, iar prin aceasta reduc investiţiile şi consumul atât al gospodăriilor, cât şi întreprinderilor, care au ca efect o încetinire a creşterii economice.
Or creşterea economică este deja slabă în UE.
Produsul Intern Brut (PIB) al zonei euro a crescut cu doar 0,1% din ianuarie şi până în martie, în ritm trimestrial, după ce a stagnat (+0,0%) în primele trei luni ale lui 2022, potrivit unor date publicate vineri de Oficiul European de Statistică.
BCE a crescut dobânzile cu 3,50 de puncte procentuale începând din iulie 2022, în cadrul unei campanii fără precedent de înăsprire monetară.
Ea nu are de ales, în contextul în care inflaţia rămâne peste obiectivul său de 2% şi continuă să-i îngrijoreze pe liderii politici, care se confruntă cu protestul opiniilor publice, a căror putere de cumpărare scade lună de lună.
”Chiar dacă inflaţia a scăzut per ansamblu (începând din octombrie) şi va continua să scadă, nu există încă răgaz”, comentează Carsten Brzeski.
Vârful a fost atins în octombrie - 10,6% -, după un an şi jumătate de creştere economică neîntreruptă, accelerată de Războiul din Ucraina.
Însă refluxul înregistrat din noiembnrie şi pănă în martie, mulţumită acalmiei preţurilor energiei, este insuficient.
O continuare a reculului, care se anunţă în lunile următoare, s-ar putea dovedi lentă.
În aprilie, indicele preţurilor la consum a fost crescut de o nouă creştere a preţului energiei - cu 2,5% în decurs de un an (în principal din cauza carburanţilor) -, după un recul de 0,9% în martie.
Este vorba despre o ”creştere temporară”, iar sectorul energiei urmează să descrească ”în lunile viitoare”, potrivit lui Andrew Kenningham.
Inflaţia a fost alimentată în aprilie de o uşoară accelerare a preţurilor serviciilor, în creştere cu 5,2%, cu 0,1 puncte procentuale în plus faţă de luna anterioară.
Principala contribuţie la creşterea preţurilor provine din alimentaţie - inclusiv alcool şi tutun -, ale cărei tarife au crescut cu 13,6% în aprilie în zona euro, dar care sunt mai mici decât în martie (15,5%).
Preţurile bunurilor industriale au crescut, la rândul lor cu 6,2% în aprilie, dar au scăzut faţă de martie cu 0,4 puncte procentuale.
Luxemburgul şi Belgia au înregistrat, în rândul celor 20 de ţări care împart moneda unică, cele mai slabe niveluri ale inflaţiei, de 2,7% şi, respectiv, 3,3%.
Inflaţia a crescut cu 0,2 puncte procentuale în Franţa, în aprilie, un nivel mai bun decât al Germaniei (7,6%) şi Italiei (8,8%), dar mai slab decât al Spaniei (3,8%).
Cele mai mari niveluri ale inflaţiei s-au înregistrat în ţările baltice - Estonia (13,2%), Lituania (13,3%) şi Letonia (15%).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
