Azerbaidjanul a anunţat vineri că anulează discuţiile de pace cu Armenia planificate la 7 decembrie la Bruxelles, deoarece Erevanul insistă ca preşedintele francez Emmanuel Macron să participe la negocieri, relatează „Le Figaro”.
Azerbaidjanul acuză Parisul de lipsă de neutralitate, prin susţinerea Erevanului.
Relaţiile dintre cele două ţări vecine din Caucaz sunt tensionate de mai bine de 30 de ani din cauza unor dispute teritoriale care au dus deja la două războaie soldate cu zeci de mii de morţi.
De mai multe luni au loc discuţii de pace între preşedintele azer Ilham Aliev şi prim-ministrul armean Nikol Paşinian, a căror următoare întâlnire era programată pentru 7 decembrie la Bruxelles.
Nikol Paşinian „a fost de acord cu această întâlnire cu condiţia ca preşedintele francez Macron să fie prezent”, a declarat vineri Ilham Aliev la o conferinţă internaţională la Baku. „Acest lucru înseamnă că întâlnirea nu va avea loc”, a adăugat preşedintele azer.
Moscova, care consideră Caucazul ca fiind teritoriul său, nu vede cu ochi buni medierea europeană, suspectând Occidentul că încearcă să-i facă concurenţă în timp ce ea este ocupată să invadeze Ucraina. Întrebat, vineri, despre anularea reuniunii de la Bruxelles de către Ilham Aliev, Kremlinul a declarat că Rusia este pregătită să găzduiască discuţiile de pace dintre Baku şi Erevan.
Moscova, care în general a fost percepută ca susţinând Armenia în conflictul pe care îl are cu Azerbaidjanul, a primit săptămâna aceasta o palmă de la Erevan, după ce premierul Paşinian a refuzat să semneze declaraţia comună a summitului Organizaţiei Tratatului pentru Securitate Colectivă (OTSC) la care participa Vladimir Putin. OTSC, formată din foste republici sovietice, este creaţia Moscovei, care a dorit să-şi facă un fel de contrapondere la NATO.
La graniţa dintre Armenia şi Azerbaidjan au loc în mod regulat ciocniri. În septembrie, luptele dintre cele două ţări s-au soldat cu 286 de morţi de ambele părţi şi au ridicat temeri în legătură cu un război mai amplu, precum cel care a ucis peste 6.500 de persoane în 2020.
Acest conflict este legat de disputele teritoriale din jurul Nagorno-Karabah, o regiune muntoasă populată în principal de armeni, care s-a separat de Azerbaidjan la începutul anilor 1990 cu ajutorul Erevanului. Un prim război în această zonă s-a soldat cu peste 30.000 de morţi.
De la războiul din 2020, oprit printr-o încetare a focului mediată de Moscova, Armenia şi Azerbaidjanul au fost angajate în negocieri de pace dificile, cu mai multe iniţiative paralele. În ultimele luni, Uniunea Europeană i-a reunit de mai multe ori pe Nikol Pashinian şi Ilham Aliev.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
