Astronauţi au observat primele etape ale naşterii unor planete în jurul unei stele - un proces similar celui care a format Sistemul nostru Solar, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature, relatează AFP.
”Pentru prima oară, am identificat cel mai timpuriu moment în care începe formarea unei planete în jurul unei staele alta decât a noastră, Soarele”, declară entuziasmată profesoara Melissa McClure de la Universitatea din Leiden (Olanda), principala autoare a studiului, într-un comunicat al Observatorului European Austral (ESO).
Situată în nebuloasa Orion, la 1.300 de ani-lumină de noi, HOPS-315 este o stea tânără care seamănă mult cu Soarele nosru în prima sa tinereţe.
Aceste setele emergente sunt înconjurate de discuri de gaze şi praf, denumite ”discuri protoplanetare”, în care se formează planete.
În interior, minerale cristaline care conţin monoxid de siliciu (SiO) se pot condensa la temepraturi extrem de mari.
Cu timpul, ele se agregă, cresc în mărime şi în masă şi formează ”planetezimale”, primele părţi solide ale unor planete.
În Sistemul nostru Solar, aceste minerale cristaline, care au dat apoi naştere la planete ca Terra sau nucleului lui Jupiter, au fost prinse în meteoriţi vechi, pe care astonomii îi folosesc pentru a data începutul formării coluţui nostru al Căii Lactee.
Observând discul din jurul HOPS-315, autorii studiului au reuşit să găsească probe care arată că aceste minerale calde încep să se condenseze.
Rezultatele arată că SiO este prezent atât în jurul stelei tinere, în stare gazoasă, cât şi în interiorul acestor minerale cristaline, ceea ce sugerează că abia începe să se solidifice.
”Acest proces nu a mai fost observat nicodată înainte într-un disc protoplanetar şi nicăieri altundeva în afara Sistemului nostru Solar”, subliniază Melissa McClure, din Statele unite, o coautoare a studiului.
Aceste minerale au fost identificate pentru prima oară cu ajutorul telescopului spaţial James Webb (JWST), iar apoi cercetători au observat sistemul cu instrumentul ALMA al ESO, în Chile, pentru a stabili originea exactă a semnalelor chimice.
Ei au descoperit că acestea proveneau de la o mică porţiune a discului din jurul stelei, echivalentă cu orbita centurii de asteroizi care înconjoară Soarele nostru - ceea ce face din HOPS-315 o oglindă a propriului nostru trecut.
”Acest sistem este unul dintre cele pe care le cunoaştem cel mai bine în explorarea proceselor care au loc în Sistemul nostru Solar”, îşi exprimă bucuria o profesoară de la Universitatea Purdue, din Statele Unite, Merel van't Hoff, o coautoare a studiului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
