ARCA Space Corporation respinge acuzaţiile lansate de planetologul italian Enrico Flamini, liderul echipei ştiinţifice a Agenţiei Spaţiale Italiene, conform cărora ar fi responsabilă pentru prăbuşirea modulului Schiaparelli al misiunii Exomars. De asemenea, anunţă că va iniţia acţiunile necesare pentru ca Enrico Flamini să suporte costurile declaraţiilor care au generat campania de presă împotriva ARCA.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

 ARCA susţine nu a fost niciodată responsabilă pentru producerea sau testarea Unităţii de Măsură Inerţială care a generat date eronate, date care au condus la prăbuşirea modulului Schiaparelli al navei cosmice Exomars şi că doar testarea paraşutei de coborâre pe solul marţian a fost încredinţată ARCA, aceasta funcţionând în parametrii normali în timpul misiunii de pe Marte, după cum arată ancheta Agenţiei Spaţiale Europene.

 

„Am fost în contact cu Agenţia Spaţială Europeană şi nu am reacţionat până în acest moment deoarece am decis să aşteptăm rezultatele anchetei. Acestea sunt rezumate într-un comunicat de presă al Agenţiei Spaţiale Europene, emis în data de 23 noiembrie în care se precizează: Paraşuta (modulului Schiaparelli n.n) s-a deschis normal, la o altitudine de 12 km şi o viteză de 1730 km/h. Scutul termic al vehiculului şi-a îndeplinit misiunea şi a fost eliberat la o înălţime de 7,8 km. În timp ce modulul Schiaparelli cobora (către solul marţian n.n) ataşat de paraşută, radioaltimetrul Doppler a funcţionat corect şi măsurătorile au fost introduse în sistemul de ghidaj, navigaţie şi control. Cu toate acestea, cantitatea mare de date primită de Unitatea de Măsură Inerţială a condus la o suprasaturare a sistemului, la puţin timp după deschiderea paraşutei. Datele eronate introduse în sistemul de navigaţie au generat date care arătau o altitudine negativă, sub nivelul solului. Acest lucru a condus la desprinderea prematură a paraşutei de modulul Schiaparelli, o scurtă aprindere a motoarelor de frânare şi pornirea sistemelor de aterizare, ca şi când modulul Schiaparelli ar fi aterizat. În realitate, vehiculul se afla încă la o altitudine de 3,7 km”, explică ARCA.

 

Totodată, reprezentanţii ARCA spun că vor încerca să înţeleagă care au fost cauzele care au generat declaraţiile lui Flamini cu patru zile înaintea comunicării rezultatelor anchetei ”care arată că Unitatea de Măsură Inerţială de a cărei testare fost responsabila o companie italiană nu a funcţionat, iar paraşuta a cărei testare a fost încredinţată ARCA a funcţionat perfect”.

 

”Vom întreprinde în următoarele zile acţiunile necesare pentru ca domnul Enrico Flamini să suporte costurile declaraţiilor care au generat o campanie de presă a cărei ţintă au fost ARCA Space Corporation şi CEO-ul ei”, precizează ARCA.

 

Prăbuşirea sondei spaţiale Schiaparelli pe Marte, pe 21 octombrie, ar fi putut fi evitată dacă modulul ar fi fost testat corespunzător înainte de misiune, sarcină ce îi fusese încredinţată unei companii a unui român, Arca Space Corporation, a anunţat Agenţia Spaţială Italiană, citată de La Repubblica. Contactat de presă, Dumitru Popescu, CEO Arca, a explicat că testele ar fi putut duce la un război NATO-Rusia.

Agenţia Spaţială Europeană, ESA, a încredinţat contractul pentru a testa zborul şi intrarea în atmosferă a modulului spaţial firmei ARCA, a lui Dumitru Popescu, care a primit în schimb 1,1 milioane de euro. Aceasta a întâmpinat, însă, o serie de probleme, astfel că testele au fost anulate.

Mai exact, regiunea unde urma să fie făcut testul, deasupra Mării Negre, se afla în apropiere de Peninsula Crimeea, pe care Rusia tocmai o invadase, scrie La Repubblica.

Agenţia Spaţială Italiană a acuzat ESA că a acordat contractul unei companii care nu avea competenţa necesară pentru o astfel de sarcină.

Dumitru Popescu, în vârstă de 39 de ani, absolvent de Teologie, care şi-a întrerupt studiile de inginerie spaţială după trei ani, a fost contactat de La Repubblica. Aflat la Las Cruces, în New Mexico, el a declarat: “Noi suntem liniştiţi, am făcut tot posibilul: pentru acel test ar fi trebuit să zburăm prea aproape de baza rusă de la Sevastopol. Rusia abia ocupase Crimeea şi am fi riscat să provocăm un conflict între Federaţia Rusă şi NATO”.

Popescu a fost întotdeauna un visător, scrie La Repubblica. În 1999, el a înfiinţat Arca, dar a avut numeroase eşecuri în proiectele sale, astfel că şi-a atras inclusiv criticile Agenţiei Spaţiale Române, care a descris compania drept “un grup de amatori care caută numai publicitate”

În aceste condiţii, în 2014, Popescu a decis să se mute în New Mexico. Acolo, el a început să producă drone, însă fără să aibă prea mare succes, potrivit cotidianului italian.

Modulul Schiaparelli, parte a misiunii ExoMars 2016, organizată de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) în colaborare cu Rusia, s-a prăbuşit pe planeta Marte cu o viteză de peste 300 de kilometri pe oră şi s-a dezintegrat la impactul cu scoarţa marţiană, au anunţat, pe 21 octombrie, cercetătorii europeni.

Potrivit concluziilor comisiei de anchetă internă ale ESA, unitatea de măsură a inerţiei a dat, la un moment în timpul procesului de asolizare, date greşite, ceea ce a dus la un lanţ de comenzi eronate date de computerul de bord, care au provocat prăbuşirea sondei.

Practic, senzorii au detectat la un moment dat că modulul se află deja pe suprafaţa Marte. Cauza acestei defecţiuni nu este clară deocamdată.

Eşecul ExoMars2013 nu a fost primul de acest fel pentru europeni. În urmă cu 13 ani, sonda britanică Beagle2, din cadrul misiunii Mars Express, s-a prăbuşit de asemenea.

Doar NASA a reuşit până acum să plaseze vehicule de explorare pe suprafaţa planetei Marte care au reuşit să funcţioneze după coborârea pe ”Planeta roşie”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.