Poliţia municipală din Barcelona a evaluat la 700.000 numărul persoanelor care au manifestat marţi în oraş, în semn de protest faţă de violenţele poliţiei spaniole care au pătat duminică referendumul de autodeterminare interzis în Catalonia, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Un purtător de cuvânt al primăriei a precizat că această estimare pune la socoteală diversele manifestaţii care au avut loc în oraş marţi după-amiaza şi marţi seara.

Justiţia spaniolă a lansat miercuri urmăriri împotriva şefului poliţiei catalane şi unor reprezentanţi ai susţinătorilor independenţei, la o zi după un discurs usturător al regelui Felipe al VI-lea la adresa liderilor cataloniei, care se declară pregătiţii să declare independenţa regiunii.

După referendumul de autodeterminare interzis de duminică, marcat de violenţe ale poliţiei, Madridul şi Barcelona au continuat să-şi înăsprească tonul. În această criză, cea mai gravă de la puciul eşuat din 1981, niciuna dintre cele două tabere nu pare pregătită să cedeze teren.

Galvanizată  de referendum, greva generală şi manifestaţiile în masă au scos în stradă, marţi 700.000 de persoane la Barcelona, iar preşedintele catalan Carles Puigdemont a dat asigurări că Guvernul său se pregăteşte să declare independenţa ”la sfârşitul săptămânii sau la începutul săptămânii viitoare”.

”Vom declara independenţa la 48 de ore după numărarea rezultatelor oficiale” ale referendumului, a anunţat el într-un interviu pentru BBC.

Potrivit rezultatelor provizorii, tabăra ”da” a obţinut victoria cu 90% din voturile exprimate în acest scrutin fără liste electorale şi fără observatori, pe care Madrdul le-a interzis.

La o zi după un discurs al lui Felipe al VI-lea de o fermitate fără precedent, justiţia ”i-a convocat în vederea inculpăării” pe şeful poliţiei catalane Josep Lluis Trapero, pe o subalternă a acestuia şi doi lideri ai unor asociaţii care susţin independenţa, în cadrul unei ”anchete de răzvrătire”.

Ancheta vizează fapte care au avut loc pe 20 septembrie, când arestarea a 14 oficiali de rang înalt înalt din cadrul Guvernului catalan a provocat importante manifestaţii împotriva Gărzii Civile la barcelona.

Poliţia catalană a fost acuzată că a întârziat să intervină să elibereze mebri ai Gărzii Civile încercuiţi într-o clădire pe care o percheziţionau.

Potrivit Codului Penal, răzvrătirea este pasibilă de o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare în cazul unui funcţionar.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.