1. Home
  2. Externe

Aproximativ 645 de milioane de oameni, adică 7,8% din populaţia lumii, au suferit de foamete în 2025, arată FAO în raportul anual

roma
Scris de Valentin Vidu
Share
Aproximativ 645 de milioane de oameni, adică 7,8% din populaţia lumii, au suferit de foamete în 2025, arată FAO în raportul anual

Aproximativ 645 de milioane de persoane au suferit de foame anul trecut, reprezentând 7,8% din populaţia lumii, o uşoară îmbunătăţire care riscă să se lovească anul acesta de consecinţele Războiului din Orientul Mijlociu şi modificărilor climatice, estimează marţi, în raportul său anual, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), o agenţie a ONU cu sediul la Roma, relatează AFP.

Situaţia este deosebit de critică în Africa, unde 20% din populaţie suferă de subalimentaţie - adică o lipsă cronică de calorii -, se arată în raport.

În urma crizei economice de după pandemia covid-19 - care a aruncat în foamete milioane de persoane suplimentare (688 de milioane în 2022), situaţia s-a redresat, însă fără să revină la nivelul de dinaintea pandemiei, potrivit FAO.

În 2025, în timp ce aproximativ 600 de milioane de persoane sufereau de foamete, comunitatea internaţională şi-a stabilit între "obiectivele dezvoltării durabile până în 2030" obiectivul de a "elimina foametea şi ca fiecare (...) să aibă acces la o alimentaţie sănătoasă, hrănitoare şi suficientă".

În prezent, ONU prevede că între 510 şi 520 de milioane de persoane vor fi subnutrite în 2030 - dintre care peste jumătate în Africa.

"Centrul de gravitaţie al foametei s-a deplasat din Asia în Africa", declară AFP directorul Diviziei Economiei Alimentare a FAO David Laborde.

"În urmă cu 25 de ani, China avea încă o problemă cu foametea. Ei au rezolvat-o. India are de asemenea o problemă, dar depune multe eforturi să o rezolve în mod activ", a declarat el.

"Agricultorii, sistemele alimentare au dat dovadă de rezistenţă. Avem conflicte internaţionale, şocuri climatice, covid-19 care este o criză macroeconomică de amploare, şi nu avem foamete majore aşa cum am văzut în anii '80. Însă există o capacitate de absorbţie a sistemelor" care este limitată, avertizează el.

ÎNTÂRZIERI ÎN CREŞTERE, OBEZITATE

Şocurile climatice, tot mai grave, sunt resimţite extrem de dur în Africa.

"Conflicte ca în Sudan, ceea ce se întâmplă în regiunea saheliană, în Republica Democratcp CVongo (RDC), cântăresc greu asupra oamenilor, care nu pot să aibă acces la pământul lor sau nu mai au venituri", declară David Laborde.

În privinţa crizei economice post-covid-19, "am început să recuperăm, dar mai puţin rapid decât credeam", declară el.

Redresarea economică a lăsat în urmă "o lume mai inegală din punct de vedere economic", "creşterea economică a revenit, însă fructele sale nu au ajuns în farfuria tuturor".

În afară de foamete, 2,1 miliarde de persoane - 25,8% din populaţia lumii - se află în insecuritate alimentară moderată sau gravă, adică caloriile pot să fie suficiente, însă mesele sunt neregulate, iar conţinutul lor este limitat.

În ceea ce priveşte conţinutul farfuriilor, 2,69 de miliarde de persoane - adică aproape o persoană din trei - nu-şi poate oferi o alimentaţie sănătoasă, din cauză că preţurile au crescut cu 25% în cinci ani.

Întârzieri în creştere afectează aproximativ un sfert dintre copiii în vârstă de cinci ani (150 de milioane în 2024, faţă de 180 de milioane în 2012).

În schimb, obezitatea la adulţi continuă să crească. Ea a atins 16,2% în 2024, iar potrivit unor proiecţii urmează să atingă 8,6% în 2030.

Evenimente recente, ca de exemplu Războiul din Orientul Mijlociu, "ameninţă să submineze progresele" în Africa şi în Asia, trage un semnal de alarmă FAO în acest raport.

David Laborde avertizează că impactul scumpirii îngrăşămintelor şi energiei - din cauza Războiului din Orientul Mijlociu - "sunt foarte limitate pentru moment", însă, încă "nu am digerat criza".

FAO se declară de asemenea atentă la impactul El Niño asupra recoltelor - în India, în Africa sau pe "coridorul uscat" al Americii de Sud, regiuni care sunt deja vulnerabile.

La jumătatea lui iunie, FAO şi Programul Alimentar Mondial (PAM) ale ONU au făcut un apel la un ajutor preventiv în vederea protejării a nouă milioane de persoane de acest fenomen climatic.

"Este rolul finanţelor internaţionale, al băncilor de dezvoltare, al ţărilor donatoare să înţeleagă că anumite ţări sunt foarte vulnerabile, că, mai ales în acest an, ele se confruntă cu o criză în care nu au nicio responsabilitate", subliniază David Laborde.

"În Războiul de la Golful Persic, Malawi nu are nicio responsabilitate. Îşi poate găsi un împrumut pentru a-şi plăti fertilizanţii, dacă membrii comunităţii internaţionale încearcă să absoarbă" şocul, a exemplificat el.

viewscnt
Share

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Află mai multe despre
Recomandările editorilor
Top știri
România conectată
Proiect susținut de  

Înscrie-te la Newsletter-ul zilnic News.ro și vei primi cele mai importante știri în fiecare dimineață pe adresa ta de email.

Nu îți face griji, nu te spamăm. Te poți dezabona cu un singur click.

MedikaTVMedikatv.ro
Oameni fericiti,
medici buni

Pentru a accesa tot conținutul publicat de către echipa editorială News.ro, scrie-ne la abonamente@news.ro.

Comunicate de Presă
Ultima oră