Turcia, Rusia şi Iranul, principalii actori internaţionali în Războiul din Siria, s-au angajat să evite o nouă deteriorare a situaţiei umanitare în bastionul rebel Idleb şi să protejeze populaţia civilă din acesta, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Aceste promisiuni au figurat într-un comunicat comun, publicat luni, la finalul unui summit, la Ankara, la care s-au reunit preşedinţii turc Recep Tayyip Erdogan, rus Vladimir Putin şi iranian Hassan Rohani.

În text, cei trei lideri au subliniat ”necesitatea de a se respecta calmul pe teren şi să se implementeze deplin toate acordurile referitoare la Idelb”, mai ales cel încheiat acum un an de Ankara şi Moscova şi care a permis evitarea unei vaste ofensive ce părea iminentă a forţelor regimului, susţinute de Rusia.

Cei trei lideri s-au declarat totodată ”alarmaţi de riscul unei noi deteriorări a situaţiei umanitare în regiunea Idleb, din cauza escaladării continue” şi s-au pus de acord ”să ia măsuri concrete în vederea reducerii încălcărilor”.

Ei şi-au exprimat, de asemenea, ”îngrijorarea serioasă” faţă de ”prezenţa sporită” a grupării jihadiste Hayat Tahrir al-Sham (HTS), fosta aripă siriană a Al-Qaida, şi li-au ”reiterat hotărârea” de a o elimina.

”ÎNTÂLNIRE PRODUCTIVĂ”

Ei au convenit ”să ia măsuri concrete, pe baza pecedentelor acorduri, pentru a asigura protecţia populaşiei civile”.

Este vorba despre al cincilea summit cu privire la situaţia din Siria din 2017 între Erdogan, a cărui ţară susţine opoziţia siriană, Putin şi Rohani, garanţii regimului de la damasc al lui Bashar al-Assad.

”Întâlnirea a fost foarte productivă şi s-a soldat cu un succes”, s-a felicitat Putin, care a subliniat, în deschidere, necesitatea continuării ”unei lupte fără compromis împotriva teroriştilor în Siria”.

În contextul în care victoria lui Bashar al-Assad pare tot mai sigură, prioritatea Ankarei este să preîntâmpine un nou aflux masiv de refugiaţi provenind de la Idleb, în nord-vestul Siriei.

În pofida îndemnurilor la un armistişiu durabil, această zonă, în care se află aproximativ trei milioane de persoane, este vizată de o ofensivă a regimului sirian.

Ankara dispune în ea, în virtutea acordului încheiat anul trecut cu Moscova, de 12 posturi de observaţie - dintre care unul este încercuit în prezent de trupele Damascului.

Atacuri aeriene sporadice continuă la Idleb, în pofida unui armistiţiu fragil, decretat la 31 august, după patru luni de bombardamente ale regimului şi aliatului său rus, care au ucis, potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (SOHR), peste 960 de civili.

Summitul a avut loc în contextul în care Turcia şi Statele Unite depun eforturi să creeze o zonă-tampon la est de Eufrat, care să despartă frontiera turcă de zone siriene aflate sub controlul unei miliţii kurde, susţinută de Washington, dar considerată ”teroristă” de Ankara.

COMITET CONSTITUŢIONAL

Unul dintre obiectivele acestei ”zone de securitate” este ca Ankara să poată să trimită în ea o parte a celor peste 3,6 milioane de refugiaţi sirieni instalaţi în Turcia.

Erdogan a declarat luni că Turcia va implementa în mod unilateral o asemenea zonă, în cazul unui dezacord cu Washingtonul.

În comunicatul final este evocat de asemenea un progres major în vederea creării unui comitet însăcinat să redacteze Constituţia postbelică siriană, şi un acord asupra componenţei membrilor acesteia. Acest Comitet Constituţional urmează să-şi înceapă în curând activitatea la Geneva.

Regimul al-Assad a recucerit aproximativ 60% din teritoriul sirian cu susţinerea militară a Moscovei, Iranului şi Hezbollahului libanez. În afară de sectorul de la Idleb, regiuni vaste se află pe mâna forşelor kurde şi scapă regimului, în estul ţării.

Summitul de la Ankara a intervenit în contextul unor tensiuni exacerbate între Iran şi Statele Unite, care au imputat Teheranului responsabilitatea unui atac cu drone comis sâmbătă împotriva unor instalaţii petroliere saudite, revendicat de către rebelii yemeniţi huthi.

Statele Unite au declarat luni că vor ”apăra ordinea internaţională” care este ”subminată de Iran” după acest atac, ce a antrenat o reducere cu jumătate a producţiei petroliere a Arabiei Saudite şi a provocat o creştere puternică a cursului aurului negru.

Moscova a îndemnat, la rândul său, ”să nu se tragă concluzii pripite” cu privire la acest atac.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.