Cinci români lucrează la Centrul pentru Sateliţi al Uniunii Europene (SatCen), cu sediul de la Madrid, a declarant pentru News.ro directorul adjunct al instituţiei ce se ocupă de analiza datelor transmise de sateliţi, Giuseppe D’Amico, precizând că rapoartele de activitate, dar şi interacţiunea sa personală, arată că românii dau dovadă de un grad înalt de profesionalism şi sunt foarte apreciaţi.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În total, centrul, fondat în 1992, are 132 de angajaţi, dintre care 90 permanenţi, inclusiv cei cinci români, 30 temporari, şapte experţi naţionali trimişi de state membre, dar şi personal auxiliar. Oameni din 18 ţări lucrează la SatCen, a declarat D’Amico în cursul unei întâlniri cu jurnalişti organizată de Parlamentul European.

“Principalul atu al SatCen este personalul său”, a spus oficialul, explicând că angajaţilor centrului le sunt insuflate valori precum spiritul de echipă, angajamentul şi excelenţa.

„Misiunea Centrului de Sateliţi este să susţină procesul decizional şi acţiunile Uniunii (Europene – n.r.), oferind produse şi servicii prin exploatarea instrumentelor spaţiale (sateliţi – n.r.) şi datelor colaterale (informaţii aflate pe internet, publicate de reţelele de socializare etc…), a declarat directorul Centrului pentru Sateliţi, Pascal Legai.

RESURSELE SATCEN

SatCen nu are control asupra sateliţilor, ci foloseşte cei aproape 20.000 de sateliţi guvernamentali, militari, dar şi comerciali aflaţi în spaţiu.

Imaginile şi datele oferite de aceştia diferă de la unul la altul. Astfel, sateliţii americani sau israelieni, indiferent dacă sunt guvernamentali sau comerciali, nu pun la dispoziţie imagini de rezoluţie foarte mare, din motive de securitate.

Pe de altă parte, o atenţie deosebită este acordată aşa-numitelor “constelaţii de sateliţi”. Acestea sunt de fapt grupuri de sateliţi de mici dimensiuni, care pot transmite mai multe imagini la intervale scurte de timp cu un anumit loc. Astfel, experţii pot vedea evoluţia pas cu pas a situaţiei de pe teren.

În următorii cinci ani este programată lansarea a 510 astfel de “constelaţii de sateliţi” anual, o creştere cu două treimi faţă de deceniul trecut.

Bugetul Centrului de Sateliţi a fost anul trecut în valoare de peste 17 milioane de euro, dintre care aproximativ 12 milioane de euro oferiţi de statele membre anual, şi este aprobat prin vot în unanimitate. Această sumă este completată prin vânzarea produselor realizate de SatCen către clienţi ce includ organizaţiile internaţionale, precum ONU, NATO sau OSCE, dar şi ţări care sunt membre NATO, dar nu şi UE sau care sunt candidate la aderarea la blocul comunitar.

CONTRIBUŢIA SATCEN

SatCen a oferit anul trecut 1845 de produse, dintre care majoritatea au fost cumpărate de OSCE, în special pentru monitorizarea armistiţiului şi situaţiei din Ucraina.

UE a desfăşurat în ultima perioadă numeroase misiuni şi operaţiuni folosind informaţii oferite de SatCen. Printre acestea se numără operaţiunea Sophia, din Marea Mediterana, la care participă şi România, alături de alte 24 de state membre UE.

UE a lansat operaţiunea Sophia în 2015, pentru a asigura patrularea apelor internaţionale din largul Libiei şi a aresta persoanele suspectate de trafic de migranţi. Aceasta a contribuit la salvarea a zeci de mii de oameni şi la arestarea a sute de suspecţi de trafic de migranţi.

Contribuţia SatCen la operaţia Sophia constă în oferirea de imagini şi analize ale acestora privind zonele vizate, pentru a monitoriza activitatea traficanţilor de migranţilor. De exemplu, centrul poate anunţa câte bărci au plecat pe mare şi ce capacitate au acestea sau câte bărci sunt pregătite de lansare.

Centrul susţine de asemenea FRONTEX, agenţia europeană de pază a graniţelor. În acest context, imaginile din satelit sunt folosite pentru a analiza rute folosite de migranţi, mijloace de transport sau activităţi la punctele de trecere a frontierei.

În Ucraina, SatCen transmite OSCE situaţia din zona de armistiţiu, de exemplu numărul de tancuri aflate în zonele care ar trebui să fie demilitarizate, dar şi dacă par a fi în poziţie defensivă, ofensivă sau în retragere. Astfel, OSCE nu mai este nevoie să trimită observatori în zone foarte periculoase, ceea ce scade riscul de pierderi de vieţi omeneşti.

Centrul contribuie şi la lupta împotriva armelor de distrugere în masă, prin identificarea acestora, dar şi la evaluarea pagubelor produse de eventuale atacuri.

Un alt rol al SatCen este acela de a face diferite simulări şi modele de dezastre, pentru a permite alegerea celor mai bune căi de evacuare a civililor şi a reduce numărul victimelor.

Centrul poate oferi de la date şi analize sumare în decurs de 30 de minute de la primirea unei imagini din satelit, până la modele şi simulări complexe ce pot dura câteva luni. (Corespondenţă Ileana Toma, trimis special News.ro)

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.