După o finală plină de dramatism, Qatarul a tras cortina, duminică, peste Cupa Mondială, punând capăt unui turneu a cărui găzduire a atras numeroase critici, în special pe tema drepturilor omului, dar care a subliniat, pe de o parte, influenţa emiratului asupra fotbalului mondial şi pe de altă parte, capacitatea sa de a organiza un astfel de eveniment global, relatează Reuters.
Argentina a învins Franţa la penaltiuri într-un meci palpitant dominat de doi atacanţi providenţiali, Messi şi Mbappe. Amândoi sunt colegi la acelaşi club de fotbal, PSG, deţinut de nimeni altul decât de un bogat om de afaceri din Qatar, Nasser Al-Khelaifi.
În acelaşi timp, Qatarul, ţară care a obţinut o bogăţie uriaşă în ultimele decenii din exporturile de gaze naturale, devine, la rândul său, un jucător providenţial pe piaţa energetică a Europei, care se confruntă cu o criză a resurselor din cauza conflictului dintre Rusia şi Ucraina.
Aproape 89.000 de spectatori au urmărit spectacolul finalei pe unul dintre cele câteva stadioane construite special pentru Cupa Mondială în emiratul cu doar 3 milioane de locuitori, prima ţară arabă care a găzduit turneul.
Pe teren, atacantul francez Kylian Mbappe şi argentinianul Lionel Messi, care joacă amândoi la Paris St. Germain, echipă deţinută de Doha, şi-au împărţit cinci goluri în remiza 3-3, înainte ca Argentina să triumfe cu 4-2 la penalty-uri.
Mbappe a fost cel mai bun marcator al turneului, cu opt goluri, în timp ce căpitanul Argentinei, Messi, cu doar un gol în urma sa, a fost înfăşurat într-o mantie tradiţională din Golf de către conducătorul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad al-Thani, care i-a înmânat apoi trofeul Cupei Mondiale.
CONTROVERSELE GĂZDUIRII CUPEI MONDIALE
Găzduirea Cupei Mondiale de către Qatar a făcut parte dintr-o strategie atent pusă la punct pentru ca emiratul să-şi ridice profilul şi influenţa la nivel mondial, dar reversul a fost că demesul a pus lumina reflectoarelor pe situaţia drepturilor omului din această ţară, scrie Reuters.
Turneul a polarizat opiniile cu mult timp înainte de fluierul de debut, care a avut loc luna trecută. Criticii au acuzat tratamentul aplicat de Qatar lucrătorilor străini, interdicţia homosexualităţii şi restricţiile privind libertatea politică, acuzând că banii au prevalat asupra eticii atunci când această ţară a fost ales ca gazdă.
Vizaţi de critici, oficialii din Qatar au dat asigurări că au luat măsuri pentru a rezolva situaţia lucrătorilor străini după ce Doha a primit drepturile de organizare în 2010. Iar acum sunt încântaţi de modul în care a decurs competiţia.
„Cel mai important lucru de reţinut este faptul că această Cupă Mondială trece dincolo de sport şi joacă un rol excepţional în unirea oamenilor şi a ţărilor”, a declarat ambasadorul Qatarului la Naţiunile Unite, şeicul Alya al-Thani, la o ceremonie de predare a ştafetei către gazdele din America de Nord ale Cupei Mondiale din 2026.
Agenţia de ştiri a statului, QNA, a informat că 1,4 milioane de persoane au vizitat Qatarul în timpul Cupei Mondiale. Acest număr este mai mare decât estimările de dinaintea turneului şi reprezintă un salt puternic faţă de cele 1 milion de persoane raportate cu două zile mai devreme de autorităţile Qatarului.
În luna mai, mai multe grupuri de apărare a drepturilor omului, inclusiv Human Rights Watch şi Amnesty International, au cerut Qatarului şi organismului de conducere a fotbalului, FIFA, să creeze un fond de compensare - cel puţin echivalent cu premiul de 440 de milioane de dolari al Cupei Mondiale - pentru muncitorii care au suferit abuzuri sau au murit în Qatar, unii ajutând chiar la construirea stadioanelor turneului. Nici FIFA, nici Qatar nu au fost de acord să înfiinţeze acest fond.
Alţii, cum ar fi organizaţia caritabilă pentru drepturile muncitorilor Equidem, cu sediul în Marea Britanie, au solicitat înfiinţarea unui centru independent pentru lucrătorii migranţi din Qatar, pentru a permite libertatea de asociere şi pentru a revizui relaţia dintre muncitori şi angajatori în statul arab din Golf. Qatarul nu a înfiinţat încă un astfel de centru.
Autorităţile din emirat spun că reproşurile făcute ţării lor în ultimul deceniu au fost nedrepte şi s-au bazat pe informaţii trunchiate. Qatarul a subliniat reformele făcute în domeniul legislaţiei muncii, care au fost adoptate începând cu 2018, şi a contracarat, acuzând-i pe unii critici de rasism şi standarde duble.
„Ne-am străduit ca acest turneu să fie un factor de accelerare, pentru a îmbunătăţi reformele în domeniul legislaţiei muncii, deoarece situaţia anterioară nu era acceptabilă, în ciuda celor mai bune intenţii”, a declarat la Sky News Hassan Al Thawadi, secretarul general al Comitetului care a fost însărcinat cu organizarea Cupei Mondiale din Qatar. Thawadi a mai anunţat că un fond de sprijin şi asigurări pentru muncitori va analiza incidentele în care au murit lucrători străini, iar acest lucru „va continua şi după Cupa Mondială”, a asigurat el.
UN NOU SCANDAL PENTRU QATAR, CARE AMENINŢĂ CU „EFECTE NEGATIVE”
Tocmai când spera că ecourile spectacolului sportiv vor face uitate neajunsurile de altă natură, Qatarul s-a trezit implicat într-un nou scandal, de data aceasta unul de corupţie, care este deopotrivă, dacă nu cumva chiar şi mai stânjenitor pentru Parlamentul European.
Autorităţile belgiene au pus sub acuzare săptămâna trecută patru persoane, între care eurodeputata Eva Kaili, în legătură cu acuzaţii de corupţie potrivit cărora Qatarul, gazda Cupei Mondiale, le-a oferit bani şi cadouri pentru a influenţa în favoarea sa procesul decizional din Parlamentul European.
Qatarul a negat anterior orice abatere, iar duminică a făcut-o din nou. Un diplomat de la misiunea diplomatică a Qatarului pe lângă Uniunea Europeană a spus că „prejudecăţile” şi „ideile preconcepute” au determinat Parlamentul European să voteze, joi, suspendarea tuturor demersurilor legislative ce implică Qatarul şi să interzică accesul reprezentanţilor qatarezi în incinta sa
Demersurile legislative care au fost suspendate la PE afectează liberalizarea regimului de vize cu Qatarul, un acord UE-Qatar privind aviaţia şi vizitele planificate. Aceste activităţi din legislativul UE vor fi suspendate până când acuzaţiile vor fi confirmate sau infirmate.
„Decizia de a impune o astfel de restricţie discriminatorie va avea un efect negativ asupra cooperării regionale şi globale în materie de securitate, precum şi asupra discuţiilor în curs de desfăşurare privind sărăcia şi securitatea energetică globală”, a declarat diplomatul citat de Reuters.
Qatarul a fost criticat şi atacat „în mod exclusiv” în cadrul anchetei şi a fost profund dezamăgit de faptul că guvernul belgian „nu a făcut niciun efort pentru a se angaja în discuţii cu guvernul nostru în vederea stabilirii faptelor”, a mai spus diplomatul din Qatar.
QATARUL, O SURSĂ DE APROVIZIONARE CU GAZ PENTRU EUROPA
În 2021, UE a importat 83 % din gazele sale naturale. De la invadarea Ucrainei de către Rusia, importurile de gaze din Rusia în UE au fost reduse în mod semnificativ. Această situaţie a fost compensată în principal de o creştere puternică a importurilor de gaz natural lichefiat (GNL), în special din SUA, dar şi din Qatar.
Alţi furnizori de gaze către UE (cu excepţia Rusiei) sunt Norvegia (peste 22 % din importurile din prima jumătate a anului 2022) şi Algeria (peste 10% în prima jumătate a anului 2022).
GNL a reprezentat peste 25% din importuri în prima jumătate a anului 2022 - în principal din SUA, Qatar şi Nigeria.
Astfel, Germania va primi gaz natural lichefiat din Qatar, în urma unui acord despre care cancelarul german Olaf Scholz a spus că este un „element de bază” pentru securitatea energetică a ţării sale şi un semn că Berlinul are la dispoziţie mai multe surse pentru a se aproviziona, înlocuind astfel gazul rusesc.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
