Copreşedinta partidului german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, îi acuză pe imigranţii din România că „jefuiesc” sistemul german de protecţie socială, invocând un documentar al televiziunii publice regionale MDR care prezintă modul în care unele familii venite din România beneficiază de ajutoare sociale în Germania, în timp ce banii trimişi acasă contribuie la prosperitatea unor localităţi româneşti.
Ancheta jurnalistică, relatată de publicaţiile germane WELT, BILD şi FOCUS, pune în lumină atât lacunele legislaţiei europene, cât şi dificultăţile autorităţilor locale germane în combaterea eventualelor abuzuri.
„Alocaţii pentru copii, ajutoare sociale de bază, asistenţă medicală: tot mai mulţi imigranţi din România ne jefuiesc sistemul de protecţie socială. Numai în Magdeburg, cheltuielile au crescut de 20 de ori, ajungând la trei milioane de euro pe an. Numai cu AfD va exista o schimbare de direcţie în politica migraţiei!”, a scris Weidel pe reţeaua X, cu link la articolul din WELT
Kindergeld, Grundsicherung, medizinische Versorgung: Immer mehr Migranten aus Rumänien plündern unser Sozialsystem. Allein in Magdeburg haben sich die Ausgaben auf 3 Millionen Euro im Jahr verzwanzigfacht. Nur mit der AfD gibt es eine Migrationswende! https://t.co/xsCdjYaxJq
— Alice Weidel (@Alice_Weidel) October 28, 2026
Articolul WELT relatează despre documentarul „EU-Armutsmigration: Sozialstaat in der Sackgasse?” („Migraţia sărăciei în UE: statul social într-un impas?”), realizat de jurnalista Jana Gareis pentru televiziunea MDR. Documentarul, disponibil deja pe platforma ARD Mediathek şi programat pentru difuzare la televiziune miercuri, 4 noiembrie, urmăreşte consecinţele migraţiei din România şi Bulgaria asupra unor oraşe germane, dar şi schimbările economice produse în localităţile de origine ale imigranţilor.
MDR este postul public regional de radio şi televiziune care deserveşte landurile germane Saxonia, Saxonia-Anhalt şi Turingia. AfD a câştigat alegerile regionale în două dintre cele trei landuri deservite de MDR: Turingia şi Saxonia-Anhalt. În Saxonia s-a clasat pe locul al doilea, foarte aproape de CDU.
Potrivit datelor Agenţiei Federale germane pentru Ocuparea Forţei de Muncă, citate de presa germană, cheltuielile sociale pentru cetăţenii români din Magdeburg au crescut de la aproximativ 140.000 de euro în 2013 la peste trei milioane de euro în 2025.
VIAŢA ÎN ORAŞELE GERMANE CU IMIGRANŢI ROMÂNI
În documentar, Jana Gareis revine în cartiere din Magdeburg, Halle şi Hagen pe care le-a vizitat şi în urmă cu opt ani, pentru a vedea cum s-au schimbat acestea după eliminarea, în 2014, a restricţiilor de acces pe piaţa germană a muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.
Unii locuitori intervievaţi reclamă supraaglomerarea locuinţelor, degradarea cartierelor şi conflictele dintre vecini. Un locuitor din Magdeburg afirmă că a ajuns să se simtă străin în propriul cartier.
Pe de altă parte, ancheta MDR atrage atenţia şi asupra proprietarilor unor imobile degradate, care obţin profituri importante închiriind spaţii supraaglomerate familiilor de imigranţi.
Una dintre problemele evidenţiate în documentar este modul în care statutul de lucrător european poate facilita accesul la anumite prestaţii sociale.
Potrivit documentarului, o activitate profesională redusă, de exemplu un loc de muncă cu program foarte scurt, de tip „minijob”, poate permite dobândirea statutului de lucrător şi, în anumite condiţii, accesul la ajutoare sociale suplimentare şi alocaţii pentru copii. Sunt prezentate şi suspiciuni privind activităţi independente fictive, utilizate pentru a obţine acest statut.
Reprezentanţii autorităţilor locale consideră că interacţiunea dintre legislaţia germană privind asistenţa socială şi normele europene referitoare la libera circulaţie creează posibilităţi de abuz.
AJUTOARELE SOCIALE GERMANE, CONSIDERATE COMORI ÎN SATELE DIN ROMÂNIA
Jurnalista MDR a călătorit şi în România, unde a discutat cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi cu persoane care lucrează sau au lucrat în Germania.
La Bărbuleşti, în judeţul Ialomiţa, viceprimarul Marian Cuţitaru descrie beneficiile economice ale banilor proveniţi din Germania, afirmând că aceştia reprezintă „o comoară” pentru localitate şi pentru copiii familiilor care au emigrat.
Potrivit relatării publicate de FOCUS, viceprimarul spune că administraţia locală eliberează lunar între 20 şi 30 de documente necesare familiilor pentru a dovedi că nu primesc alocaţii pentru copii în România.
Un român intervievat explică faptul că membrii familiei sale muncesc în Germania şi aduc apoi banii în România.
Reportajul prezintă localităţi în care, în ultimii ani, au apărut case mari şi maşini scumpe, schimbări pe care reprezentanţii administraţiilor locale le pun în legătură cu veniturile obţinute în străinătate.
Primarul localităţii Fântânele, Marcel Bamboi, apreciază că unele dintre familiile respective probabil nu ar fi plecat în Germania dacă nu ar fi existat posibilitatea de a beneficia de prestaţii sociale.
În acelaşi timp, reprezentanţi ai comunităţilor locale subliniază că stabilitatea economică şi condiţiile de viaţă din Germania reprezintă motive importante pentru emigrare.
AUTORITĂŢILE DIN GERMANIA VOR SCHIMBAREA REGULILOR
În Germania, primarul oraşului Magdeburg, Simone Borris, consideră că legislaţia actuală limitează posibilităţile autorităţilor de a interveni şi solicită modificarea condiţiilor de acces la prestaţiile sociale.
Şi reprezentanţi ai Asociaţiei Germane a Oraşelor şi Comunelor cer o revizuire a regulilor privind statutul de lucrător european şi măsuri mai eficiente împotriva structurilor care exploatează sistemul.
Documentarul prezintă inclusiv controale efectuate de o echipă specializată în oraşul Hagen, în încercarea de a identifica eventuale nereguli.
Ancheta MDR ridică astfel problema echilibrului dintre dreptul la liberă circulaţie, unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene, şi capacitatea autorităţilor naţionale şi locale de a preveni abuzurile în acordarea prestaţiilor sociale.
Alice Weidel se foloseşte de concluziile documentarului pentru a cere o schimbare radicală a politicii germane privind migraţia, una dintre temele care au asigurat succesul partidului său în alegeri.



























