Aliaţii şi partenerii NATO au livrat Ucrainei aproape toate vehiculele de luptă promise, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, părând să dea încă un semnal că o contraofensivă ucraineană este iminentă. El a făcut declaraţia la o întâlnire cu premierul Luxemburgului, căruia i-a mulţumit, între altele, pentru contribuţia ţării sale la grupul de luptă multinaţional al NATO din România.
"Mai mult de 98% din vehiculele de luptă promise Ucrainei au fost deja livrate. Asta înseamnă peste 1.550 de vehicule blindate, 230 de tancuri şi alte echipamente, inclusiv cantităţi mari de muniţie", a declarat Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat al NATO.
"În total, am antrenat şi echipat peste nouă noi brigăzi blindate ucrainene. Acest lucru va pune Ucraina într-o poziţie puternică pentru a continua să recucerească teritoriile ocupate", a spus secretarul general al NATO într-o conferinţă de presă susţinută alături de premierul luxemburghez Xavier Bettel.
Secretarul general Jens Stoltenberg a salutat rolul Luxemburgului "în fruntea agendei de inovare a NATO", arătând că investeşte în activitatea din domeniul supravegherii spaţiale, şi i-a mulţumit prim-ministrului Xavier Bettel pentru contribuţia Luxemburgului la grupul de luptă multinaţional al NATO din România şi pentru sprijinul ferm al ţării pentru agenda Alianţei privind schimbările climatice şi securitatea.
Cei doi lideri au discutat despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, iar secretarul general i-a mulţumit, de asemenea, premierului Bettel pentru sprijinul militar şi umanitar acordat Ucrainei, precum şi pentru contribuţiile financiare substanţiale ale Luxemburgului la fondul NATO pentru Ucraina. Secretarul general a subliniat că acest fond "oferă sprijin urgent, inclusiv materiale medicale, sisteme mobile de sateliţi şi poduri de pontoane", arată comunicatul NATO.
La summitul de la Vilnius, NATO intenţionează să intensifice sprijinul pentru Ucraina cu un program multianual de susţinere, a anunţat Jens Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a mai spus că împărţirea sarcinilor în cadrul Alianţei va fi un subiect important pe agenda liderilor din NATO.
"Într-o lume mai periculoasă, trebuie să investim mai mult - şi mai bine - în apărarea noastră", a spus el.
Secretarul general a salutat investiţiile luxemburgheze în echipamente importante şi în capacităţi multinaţionale, cum ar fi noua flotă de avioane de transport cisternă a NATO, şi a încurajat, de asemenea, Luxemburgul să îşi intensifice cheltuielile pentru apărare, calificând acest lucru drept "esenţial pentru o împărţire echitabilă a sarcinilor între America de Nord şi Europa".
Cel mai probabil, la summitul de la Vilnius aliaţii vor stabili că 2 la sută din PIB pentru bugetul cheltuielilor militare la nivelul fiecărei ţări este un prag minim. Încă din februarie aliaţii au dat deja startul discuţiilor pentru a stabili dacă cheltuielile de apărare stabilite la 2% din Produsul Intern Brut mai sunt suficiente, în condiţiile în care în Ucraina vecină se desfăşoară un război în toată regula.
La summitul din Ţara Galilor din 2014, liderii NATO au convenit să se îndrepte către alocarea a cel puţin 2% din PIB pentru apărare în decurs de un deceniu. Acesta a fost răspunsul lor la ceea ce NATO percepea atunci, când Rusia tocmai anexase Crimeea, ca fiind o situaţie de securitate grav deteriorată în Europa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
