Alegerile prezidenţiale din Macedonia de Nord se îndreaptă spre al doilea tur după ce niciunul dintre candidaţi nu a reuşit să treacă de pragul de 50% pentru a câştiga direct, scrie Deutsche Welle.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Urnele s-au închis la ora locală 19:00 duminică.

Prezenţa la vot a fost de 40%, cea mai scăzută de când Macedonia de Nord a devenit independentă în 19991, astfel că pe 5 mai va avea loc al doilea tur.

După numărarea a 97% din voturi, Stevo Panderovski şi Gordana Siljanovksa Davkova au obţinut rezultate foarte apropiate. Panderovski, candidatul comun din partea Social Democraţilor şi a altor 30 de partide, conduce cu 42,85% din voturi faţă de cele 42,24% ale naţionalistei Siljanovska, reprezentata partidului conservator VMRO, prima femeie din istoria ţării care a candidat la alegerile prezidenţiale.

Blerim Reka, candidatul susţinut de două partide care reprezintă etnicii albanezi, a obţinut 11% din voturi.

Toţi cei trei candidaţi pentru rolul ceremonial de preşedinte sunt profesori universitari.

Macedonia de Nord era cunoscută anterior oficial drept Macedonia. Schimbarea de nume a avut loc în februarie 2019 ca parte a unei înţelegeri pentru a încheia o dispută de zeci de ani cu Grecia.

La schimb, Grecia nu va mai bloca accesul fostei republici la NATO şi Uniunea Europeană.

Actualul preşedinte, Gjorge Ivanov, cel care nu a participat la alegeri din cauza limitării numărului de mandate, a încercat să oprească sau cel puţin să încetinească implementarea acordului cu Grecia.

Schimbarea numelui a devenit principalul punct de discuţie în alegerile prezidenţiale. Siljanovska a promis că va contesta acordul la Curtea Penală Internaţională de la Haga.

Ea a declarat că, din poziţia sa de profesor de drept constituţional, va respecta acordul însă va face tot posibilul pentru a arăta că unele dintre soluţii sunt „împotriva constituţiei din Macedonia şi împotriva normelor ONU”.

Pendarovski a declarat după ce a votat la Skopje că se aşteaptă ca Macedonia de Nord să devină membru NATO şi UE. El a precizat că este un susţinător al acordului cu Grecia pentru că „prezervă interesele naţionale ale ambelor ţări”.

Reka şi-a exprimat speranţa că Macedonia de Nord va „demonstra că este pregătită pentru începerea discuţiilor de aderare la Uniunea Europeană”.
 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.