Alegerile prezidenţiale din Macedonia de Nord se îndreaptă spre al doilea tur după ce niciunul dintre candidaţi nu a reuşit să treacă de pragul de 50% pentru a câştiga direct, scrie Deutsche Welle.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Urnele s-au închis la ora locală 19:00 duminică.

Prezenţa la vot a fost de 40%, cea mai scăzută de când Macedonia de Nord a devenit independentă în 19991, astfel că pe 5 mai va avea loc al doilea tur.

După numărarea a 97% din voturi, Stevo Panderovski şi Gordana Siljanovksa Davkova au obţinut rezultate foarte apropiate. Panderovski, candidatul comun din partea Social Democraţilor şi a altor 30 de partide, conduce cu 42,85% din voturi faţă de cele 42,24% ale naţionalistei Siljanovska, reprezentata partidului conservator VMRO, prima femeie din istoria ţării care a candidat la alegerile prezidenţiale.

Blerim Reka, candidatul susţinut de două partide care reprezintă etnicii albanezi, a obţinut 11% din voturi.

Toţi cei trei candidaţi pentru rolul ceremonial de preşedinte sunt profesori universitari.

Macedonia de Nord era cunoscută anterior oficial drept Macedonia. Schimbarea de nume a avut loc în februarie 2019 ca parte a unei înţelegeri pentru a încheia o dispută de zeci de ani cu Grecia.

La schimb, Grecia nu va mai bloca accesul fostei republici la NATO şi Uniunea Europeană.

Actualul preşedinte, Gjorge Ivanov, cel care nu a participat la alegeri din cauza limitării numărului de mandate, a încercat să oprească sau cel puţin să încetinească implementarea acordului cu Grecia.

Schimbarea numelui a devenit principalul punct de discuţie în alegerile prezidenţiale. Siljanovska a promis că va contesta acordul la Curtea Penală Internaţională de la Haga.

Ea a declarat că, din poziţia sa de profesor de drept constituţional, va respecta acordul însă va face tot posibilul pentru a arăta că unele dintre soluţii sunt „împotriva constituţiei din Macedonia şi împotriva normelor ONU”.

Pendarovski a declarat după ce a votat la Skopje că se aşteaptă ca Macedonia de Nord să devină membru NATO şi UE. El a precizat că este un susţinător al acordului cu Grecia pentru că „prezervă interesele naţionale ale ambelor ţări”.

Reka şi-a exprimat speranţa că Macedonia de Nord va „demonstra că este pregătită pentru începerea discuţiilor de aderare la Uniunea Europeană”.
 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.