Olanda va avea alegeri anticipate pe 29 octombrie, după ce şeful extremei drepte, Geert Wilders, şi-a retras partidul din guvern la începutul acestei săptămâni şi a răsturnat coaliţia guvernamentală după mai puţin de un an, relatează POLITICO.
Ministrul olandez de interne, Judith Uitermark, a confirmat vineri data alegerilor anticipate într-o postare pe X.
Potrivit sondajelor, Partidul Libertăţii (PVV) de extremă-dreapta al lui Wilders, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), de orientare liberală, şi alianţa laburişti-verzi (PvdA-GL), de stânga, au scoruri apropiate în cursa electorală care acum nu mai este ipotetică.
Extrema dreaptă a obţinut o victorie surprinzătoare la ultimele alegeri olandeze, în noiembrie 2023, aducând un guvern de dreapta condus de prim-ministrul Dick Schoof.
Însă Wilders - unul dintre cei mai duri politicieni anti-migraţie din Europa - a dărâmat coaliţia marţi, după o dispută legată de poziţia guvernului privind azilul. El şi-a retras partidul după ce a cerut partenerilor de coaliţie să se angajeze la un plan în 10 puncte privind migraţia - o mişcare pe care premierul interimar Schoof a numit-o „inutilă şi iresponsabilă”.
Data alegerilor, acum confirmată, oferă partidelor aproape cinci luni pentru a-şi face campanie - şi, în unele cazuri, pentru a schimba situaţia.
Partidul centrist Noul Contract Social (NSC) şi Partidul populist Mişcarea Fermierilor-Cetăţeni (BBB), ambele partide destul de noi, au intrat în guvern după ce au obţinut victorii clare în alegerile din noiembrie 2023. Însă sondajele recente au estimat că acestea ar putea obţine acum doar unul sau două locuri.
NSC se confruntă cu o provocare majoră pentru a-şi egala rezultatul electoral anterior - de data aceasta fără fondatorul său, popularul Pieter Omtzigt, care a părăsit politica în aprilie.
CE ŞANSE ARE WILDERS SĂ DEVINĂ NOUL PREMIER?
Sprijinul pentru Partidul Libertăţii al lui Wilders a scăzut de la alegeri. Acesta este acum la egalitate cu fostul său partener de coaliţie, VVD, şi cu cel mai mare partid de opoziţie din ţară, alianţa laburişti-verzi condusă de fostul comisar european Frans Timmermans. Aceasta înseamnă că următoarele alegeri ar putea aduce o nouă „schimbare seismică” în peisajul politic al Olandei, a declarat Rachid Azrout, profesor asistent de comunicare politică la Universitatea din Amsterdam.
Cei care sunt în favoarea unor politici stricte privind migraţia şi care au votat pentru PVV la alegerile anterioare ar putea fi dezamăgiţi de modul în care s-a comportat guvernul, a spus Azrout, adăugând că este posibil ca aceştia să nu participe la următoarele alegeri.
Politicienii au trecut deja în modul „campanie”.
Wilders a dat vina pe partenerii săi de coaliţie - nu în ultimul rând pe NSC - pentru lipsa de acţiune a guvernului în ceea ce priveşte migraţia şi a declarat că doreşte să îşi facă partidul „mai mare ca niciodată” la următoarele alegeri şi că îşi propune să devină el însuşi premier. Într-o postare pe X, vineri, el a spus că-şi doreşte ca „PVV să devină atât de mare, încât să putem, în sfârşit, să punem capăt azilului, să închidem centrele pentru solicitanţii de azil şi să începem să deportăm străinii criminali din ţară”, după cum a scris el.
„Wilders nu este prost”, a comentat Azrout. „El ştie exact cum funcţionează jocurile politice. Aşa că faptul că a venit cu un plan în 10 puncte privind migraţia, doar pentru a spune: Semnaţi pe linia punctată - el ştie în ce colţ s-a pus. Şi consecinţele pe care le implică”, a comentat politologul.
Alţi politicieni au respins ultimatumul lui Wilders ca fiind un spectacol politic, iar experţii au spus că planurile lui sunt ilegale, potrivit unui raport NRC.
Preşedinta VVD, Dilan Yeşilgöz, a declarat că decizia lui Wilders de a părăsi guvernul „nu a fost despre migraţie”.
Între timp, liderul opoziţiei, Frans Timmermans, a declarat că guvernul nu a reuşit să găsească soluţii pentru problemele legate de locuinţe, poluarea cu azot şi securitate din Ţările de Jos, atacând atât Partidul Libertăţii, cât şi VVD pentru că au lăsat să se întâmple un „dezastru”. Într-un schimb de replici aprins, miercuri, el i-a cerut lui Yeşilgöz să promită că nu va mai colabora „niciodată, niciodată” cu Wilders. Yeşilgöz a refuzat, acuzându-l pe Timmermans că este „elitist”. Înainte de alegerile din noiembrie, Yeşilgöz nu a exclus o coaliţie cu Wilders - o mişcare care a fost acuzată că a contribuit la succesul PVV la urne.
Predecesorul său la conducerea VVD, fostul prim-ministru olandez şi actualul secretar general al NATO, Mark Rutte, a interzis colaborarea cu Wilders după ce guvernul său a căzut, liderul de extremă dreapta retrăgându-i sprijinul.
În cazul în care Yeşilgöz decide să respingă colaborările viitoare cu Partidul Libertăţii, partidul va trebui să găsească o modalitate de a face acest lucru într-un mod credibil, a spus Azrout. Dorinţa sau refuzul altor partide de a colabora cu partidul lui Wilders va intra inevitabil în campaniile şi dezbaterile din lunile următoare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
