Cursa pentru desemnarea candidaţilor la alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie, în tabăra republicană şi în cea democrată, intră marţi, de “Super Tuesday”, într-o etapă crucială, relatează Reuters, care prezintă un ghid al procesului de nominalizare.
Partidele Republican şi Democrat nu au procese identice de selectare a candidaţilor. Un lucru este, însă, comun. Un candidat trebuie să obţină majoritatea simplă a delegaţilor pentru a câştiga nominalizarea la convenţia formaţiunii lor.
Astfel, la Convenţia Democrată, ce va avea loc între 25 şi 28 iulie, la Philadelphia, vor lua parte circa 4.763 de delegaţi, iar un candidat are nevoie de 2.382 pentru a câştiga învestitura.
La Convenţia Republicană, din 18-21 iulie, de la Cleveland, vor lua parte 2.472 de delegaţi, şi este nevoie de susţinerea a 1.237 dintre ei pentru victorie.
O surpriză în procesul de desemnare a candidaţilor democraţi o pot face super-delegaţii, sau delegaţii care nu sunt obligaţi să susţină un candidat sau altul. Această categorie a fost creată în 1984 şi include, printre alţii, toţi congresmenii democraţi, guvernatorii democraţi, foştii preşedinţi şi vicepreşedinţi democraţi, foştii lideri democraţi ai Senatului şi Camerei Reprezentanţilor. Ei sunt singurii care pot alege ce candidat susţin.
Atât Partidul Democrat, cât şi cel Republican trimit delegaţi la convenţii în funcţie de rezultatele de la primare şi caucusuri. Dar cele două partide au reguli diferite privind modul lor de repartizare.
Partidul Democrat aplică o regulă unică în toate statele. Astfel, în fiecare stat un candidat primeşte un număr de delegaţi proporţional cu voturile obţinute. Există, însă, şi excepţii. Dacă un candidat nu reuşeşte să strângă cel puţin 15% din sufragii într-un district, nu primeşte niciun delegat din districtul respectiv.
Partidul Republican permite fiecărui stat în parte să îşi stabilească propriile reguli. Astfel, unele state repartizează delegaţii proporţional cu votul popular, altele folosesc metoda “câştigătorul ia tot”, aşa încât toţi delegaţii din statele respective sunt obligaţi să voteze pentru candidatul care a obţinut cele mai multe voturi în circumscripţiile lor.
Există şi o cale de mijloc: state unde se foloseşte metoda proporţională în situaţiile în care niciun candidat nu strânge 50% din voturi. Dacă unul dintre cei aflaţi în cursă trece de acest prag, ia toţi delegaţii.
Pe de altă parte, Partidul Republican cere ca toate statele în care se desfăşoară scrutine între 1 şi 14 martie, implicit toate statele care iau parte la Super Tuesday, să repartizeze delegaţii proporţional.
În momentul în care un candidat democrat se retrage din cursa pentru învestitura democrată, toţi delegaţii pe care i-a strâns sunt realocaţi celorlalţi candidaţi.
În cazul în care un candidat republican renunţă, situaţia depinde de la stat la stat. Delegaţii din unele state trebuie să îl voteze oricum pe candidatul desemnat iniţial, indiferent dacă mai participă sau nu. Delegaţii din alte state pot decide singuri cu cine vor vota. Iar a treia situaţie este cea a repartizării delegaţilor între candidaţii rămaşi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
