Rusia va organiza în perioada 15-17 martie alegeri prezidenţiale pe care preşedintele Vladimir Putin le va câştiga cu siguranţă, cu excepţia vreunui eveniment neprevăzut. Acest lucru îi va oferi celui mai longeviv lider al Kremlinului de la Iosif Stalin încoace încă un mandat de şase ani la putere.
Aceste alegeri prezidenţiale sunt primele care vor avea loc de la modificările constituţionale aprobate prin referendum în 2020, care îi permit preşedintelui în exerciţiu, Vladimir Putin, să candideze din nou pentru un al cincilea mandat, al treilea consecutiv. Alegerile sunt marcate în special de războiul în curs de desfăşurare împotriva Ucrainei, un pretext pentru Putin de a-şi înăspri conducerea autoritară, dar şi de moartea lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant, care a murit subit în închisoare, la 47 de ani, în urmă cu o lună.
Ca şi la alegerile precedente, Vladimir Putin se confruntă doar cu contracandidaţi din opoziţia "tolerată", afiliată guvernului şi favorabilă continuării războiului din Ucraina, restul opoziţiei fiind împiedicată să concureze.
Teoretic, un al doilea tur de scrutin ar fi programat la 7 aprilie, dar aproape sigur nu va fi cazul. În practică, însă, acest lucru nu s-a mai întâmplat de mulţi ani. În 2000, candidatul Putin a obţinut 52,9% din voturi, apoi 71,3% în 2004 şi 63,6% în 2012, pentru un mandat care a fost prelungit de la 4 la 6 ani.
FĂRĂ CAMPANIE
Nu există nicio îndoială că Vladimir Putin nu va fi reales, atât în ţară, cât şi în străinătate, inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina, unde votul a început deja.
Vladimir Putin nu se teme de aceste alegeri. Drept dovadă, el nici măcar nu şi-a făcut campanie. Nu a fost programat niciun miting electoral, spre deosebire de 2018, când a organizat două întâlniri cu doar câteva zile înainte de alegeri. Chiar şi atunci, el a vorbit doar două minute la Sevastopol şi trei minute pe stadionul Lujniki din Moscova. De asemenea, nu a existat niciun program de campanie, nu au existat dezbateri televizate şi nici măcar nu au fost afişe electorale sau activişti care să împartă pliante.
Discursul său în faţa parlamentului de luna trecută, când Putin a promis proiecte, subvenţii şi reduceri de taxe în valoare de miliarde de ruble, poate servi drept program electoral, în timp ce interviul său de miercuri de la Rossia-1 şi RIA, în care a ameninţat Occidentul cu un război nuclear, a fost pe post de „dezbatere” în faţa electoratului.
Campania lui Vladimir Putin se reduce la un singur punct evident, exprimat clar în clipul său electoral difuzat la televiziune: "Cine va asigura dezvoltarea?", întreabă vocea din off. Cine va garanta stabilitatea? Cine ne va uni? În cine aveţi încredere? Doar în el. Potrivit clipului, Vladimir Putin este singura persoană capabilă să conducă Rusia. Este o axiomă a politicii ruseşti pe care nimeni nu o va contrazice, nici măcar cei trei rivali ai săi, care dezbat între ei la televiziune.
SINGURA NECUNOSCUTĂ
În aceste condiţii, singura necunoscută care rămâne este scorul său, dar este puţin probabil ca acesta să fie mai mic decât cel de 76,69% pe care l-a obţinut în 2018, când a fost ales ultima dată.
Reţelele sociale anunţă deja o întâlnire pe stadionul Lujniki pe 18 martie, a doua zi după primul tur, cu participarea "preşedintelui" Putin.
Alegerile îl vor menţine pe Vladimir Putin la putere până în 2030, anul în care va împlini 77 de ani, cu un potenţial mandat suplimentar până în 2036, graţie unui amendament la Constituţie adoptat în urmă cu patru ani. Atunci va avea 84 de ani.
CU ELICOPTERUL SPRE URNA CU DOUĂ VOTURI
Fiind cea mai mare ţară din lume, Rusia este obligată să organizeze alegeri anticipate pentru a colecta voturile tuturor alegătorilor săi. Prin urmare, alegerile au început deja de la 25 februarie în cele mai izolate regiuni.
În regiunea Habarovsk din Extremul Orient rus, oficialii au zburat cu elicopterul la staţia meteo izolată Kur pentru a colecta voturile celor doi angajaţi ai acesteia.
În republica Saha, în Arctica siberiană, funcţionarii electorali au condus timp de cinci ore un vehicul de teren pentru a ajunge la o comunitate izolată de pe insula Bolşoi Beghicev din Marea Laptev. "Capul familiei a fost fericit să-i vadă pe oaspeţi", au declarat aceştia pe reţelele sociale, postând fotografii cu sute de reni într-un peisaj acoperit de zăpadă. "În total, patru alegători au votat", au anunţat autorităţile.
Votul anticipat a început în urmă cu două săptămâni şi în zonele ocupate din Ucraina. Şeful numit de Kremlin în zona ocupată din regiunea Zaporojie, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, a postat pe reţelele sociale o fotografie cu soldaţi la o secţie de votare improvizată. Kievul susţine că locuitorii din zonă sunt ameninţaţi şi supuşi la violenţe pentru a vota, ceea ce Moscova neagă.
ROMÂNIA NU RECUNOAŞTE VOTUL DIN REGIUNILE OCUPATE
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) anunţa zilele trecute că nu va recunoaşte legitimitatea alegerilor prezidenţiale ruse din regiunile pe care le consideră părţi integrante ale Ucrainei.
De asemenea, MAE descurajează puternic participarea cetăţenilor români sau a persoanelor juridice române la monitorizarea alegerilor din Federaţia Rusă şi reaminteşte că prezenţa cetăţenilor români în teritoriile aparţinând Ucrainei aflate sub ocupaţia Federaţiei Ruse, inclusiv pentru monitorizare electorală, ”comportă consecinţe de natură penală şi administrativă în conformitate cu legea ucraineană”.
MAE arăta că autorităţile ruse au decis să nu invite observatori ODHIR/OSCE la scrutinul prezidenţial din martie 2024, în contradicţie cu obligaţiile internaţionale asumate. În acelaşi timp, este posibil ca autorităţile ruse să adreseze invitaţii de observare şi monitorizare electorală unor persoane fizice sau juridice străine.
CHIŞINĂUL PROTESTEAZĂ FAŢĂ DE ORGANIZAREA VOTULUI ÎN TRANSNISTRIA
Republica Moldova a transmis un protest oficial ambasadorului rus la Chişinău cu privire la decizia Moscovei de a deschide şase secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale din Rusia în regiunea separatistă moldovenească Transnistria. Asta, deşi Chişinăul a anunţat clar că nu va permite organizarea unei secţii de vot decât în cadrul Ambasadei ruse de la Chişinău.
Ca urmare, ambasadorul rus Oleg Vasneţov a fost convocat marţi la Ministerul de Externe al Republicii Moldova.
"Această acţiune încalcă dreptul internaţional, subminând suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova", a transmis MAE de la Chişinău în legătură cu dechiderea secţiilor de vot din Transnistria
Vasneţov a declarat jurnaliştilor că protestul ministerului este "nefondat", adăugând că secţiile de votare multiple au fost menite să asigure că cetăţenii ruşi pot participa la alegeri.
În februarie, regiunea Transnistria a cerut Rusiei să ajute economia sa să reziste la "presiunea" moldovenească.
ACUZE LA ADRESA SUA
Serviciul de informaţii externe (SVR) al regimului lui Vladimir Putin a acuzat luni Statele Unite că încearcă să se amestece în alegerile prezidenţiale din Rusia şi a afirmat că Washingtonul are chiar planuri de a lansa un atac cibernetic asupra sistemului de vot online, acuze care au fost respinse la Washington.
Putin a avertizat Occidentul că orice încercare de a se amesteca în scrutin va fi considerată un act de agresiune.
Serviciul de informaţii externe SVR al Rusiei a afirmat într-un comunicat că deţine informaţii potrivit cărora administraţia preşedintelui american Joe Biden intenţionează să se amestece în alegeri, a relatat presa de stat. "Potrivit informaţiilor primite de Serviciul de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse, administraţia lui J. Biden stabileşte o sarcină pentru ONG-urile americane de a obţine o prezenţă scăzută la vot", a declarat SVR.
"Cu participarea unor importanţi specialişti americani în domeniul IT, se intenţionează să se efectueze atacuri cibernetice asupra sistemului electronic de vot la distanţă, ceea ce va face imposibilă numărarea voturilor unei proporţii semnificative de alegători ruşi", susţine serviciul de spionaj.
SVR, principalul succesor al primului serviciu de spionaj extern, Direcţia I a KGB, nu a prezentat nicio dovadă pentru afirmaţiile sale.
CONTEXTUL ÎN CARE ARE LOC VOTUL
Scrutinul are loc într-un moment în care preşedintele rus a fost recent copleşit de laude, fiind încununat de succese relative pe câmpul de luptă ucrainean, în special prin cucerirea oraşului-fortăreaţă Avdiivka.
Armata rusă, mai bine echipată şi mai numeroasă, a recâştigat iniţiativa şi câştigă teren datorită eşecului contraofensivei ucrainene din vară şi a epuizării ajutorului occidental acordat Kievului, în special a celui american.
În acelaşi timp, economia rusă rezistă în pofida unui şir de sancţiuni internaţionale, pentru că importă bunuri prin ţări terţe şi îşi reorientează exporturile de hidrocarburi către partenerii săi asiatici menţinând fabricile de armament în plină activitate.
Kremlinul vrea ca aceste alegeri să fie o demonstraţie de încredere în Vladimir Putin, care se află la putere de aproape 25 de ani şi se bucură în continuare de sprijinul sincer al unei mari părţi a populaţiei.
Pentru a realiza acest lucru, orice disidenţă faţă de conflictul din Ucraina a fost zdrobită în prealabil prin mii de arestări. Doi opozanţi declaraţi care doreau să participe la alegeri, Ekaterina Dunţova şi Boris Nadejdin, au fost excluşi de la vot. Ceilalţi trei candidaţi autorizaţi să candideze împotriva lui Vladimir Putin sunt naţionalistul Leonid Sluţki, comunistul Nikolai Haritonov şi omul de afaceri Vladislav Davankov. Toţi au susţinut anterior atacul din Ucraina.
Potrivit opoziţiei, autorităţile au la dispoziţie instrumente încercate şi testate pentru a obţine rezultatele aşteptate ale alegerilor: falsificarea voturilor, presiuni asupra a milioane de funcţionari publici pentru a introduce buletinul de vot corect şi chiar, în teritoriile ocupate din Ucraina, ameninţări şi intimidări masive. Kremlinul respinge aceste acuzaţii şi asigură că autorităţile vor organiza tipul de alegeri pe care "îl doreşte" poporul rus.
Deşi rezultatul votului este cert, autorităţile au făcut tot posibilul pentru a-i încuraja pe ruşi să meargă la urne, mizând pe coarda patriotică şi prezentând scrutinul ca pe un pas esenţial spre "victoria" în Ucraina. Dacă popularitatea lui Putin este singura bază a legitimităţii sale, elitele politice trebuie să se asigure că aceasta este solidă şi este mai mare decât înainte. În caz contrar, ele ar putea încerca să-i găsească un succesor, atrag atenţia analiştii occidentali.
Şi totuşi, mulţi ruşi obişnuiţi sunt îngrijoraţi de instabilitatea provocată de un conflict al cărui sfârşit pare îndepărtat. Preţurile cresc ca urmare a sancţiunilor, mii de oameni au murit sau au plecat pe front, provocând nemulţumiri, probleme de muncă şi exacerbând un declin demografic deja accentuat.
De asemenea, sute de mii de muncitori calificaţi au fugit din ţară de teama de a nu fi recrutaţi în armată. Toţi sunt factori care ar putea îngrijora Kremlinul pe termen lung, arată o analiză AFP.
PARCURSUL AUTORITAR AL LUI VLADIMIR PUTIN
Vladimir Putin a condus Rusia de la demisia lui Boris Elţîn, la sfârşitul lui decembrie 1999, fiind ales preşedinte în 2000 şi 2004, înainte de a fi înlocuit temporar de Dmitri Medvedev în alegerile din 2008, cu care a făcut rocada preşedinte-premier. Chiar dacă la Kremlin s-a dus Medvedev, iar la conducerea guvernului a venit Putin, în cei patru ani cât a fost premier, deciziile au fost luate tot de fostul spion rus. A fost reales apoi preşedinte, în 2012 şi 2018, după ce a modificat Constituţia din 1993 pentru a prelungi mandatul prezidenţial de la patru la şase ani.
Apoi, în 2020, Putin a întreprins o nouă revizuire constituţională, aprobată prin referendum, prin care a modificat radical Constituţia ca să poată să candideze pentru un al cincilea mandat, al treilea consecutiv. Sub pretextul unei restricţii mai stricte a numărului de mandate - stabilită deja la două mandate consecutive, limita este acum de două mandate, dar fără posibilitatea unui al treilea mandat, chiar şi neconsecutiv - în fapt, revizuirea i-a permis de fapt lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036, prin resetarea explicită de la zero a contorului privind numărul de mandate prezidenţiale trecute sau actuale.
În cele peste două decenii de putere, Vladimir Putin a instaurat un regim autoritar în care opoziţia, membrii ONG-urilor şi alţi apărători ai drepturilor omului sunt supuşi cenzurii şi unei represiuni intense şi sunt încarceraţi în mod obişnuit în temeiul unei legislaţii care a sporit diversitatea modurilor în care pot fi inculpaţi "indezirabilii ".
Condus de partidul prezidenţial Rusia Unită, guvernul menţine o faţadă multipartidistă prin intermediul unei opoziţii tolerate. Reprimarea politică a adevăraţilor opozanţi, care sunt fie încarceraţi, fie forţaţi să plece în exil, îi permite să autorizeze doar partidele care îi sunt afiliate, ai căror candidaţi "marionetă" nu fac decât să conducă o opoziţie de faţadă sau chiar să servească drept paravan printr-un discurs comunist sau ultranaţionalist, ceea ce-i permite lui Vladimir Putin să se prezinte ca un preşedinte moderat, fără alternativă credibilă sau rezonabilă.
Tot în această logică, în baza majorităţii sale parlamentare şi a unei constituţii rescrise în avantajul său, Vladimir Putin a anunţat, în cadrul unei ceremonii de decorare militară din 8 decembrie 2023, că va candida pentru realegere în 2024, dar o va face din postura de "independent".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
