Ciprioţii votează, duminică, pentru a-şi alege preşedintele, îngrijoraţi de scandalurile de corupţie şi de inflaţia galopantă, mai mult decât de reunificarea insulei mediteraneene divizate de aproape jumătate de secol, relatează AFP.
Peste 560.000 de alegători ciprioţi greci sunt aşteptaţi la urne pentru a-l alege pe succesorul preşedintelui de dreapta Nicos Anastasiades.
Potrivit sondajelor, niciun candidat nu ar reuşi să obţină majoritatea absolută. Turul doi ar urma să fie organizat la 12 februarie.
Membră a Uniunii Europene din 2004, Cipru a fost divizată de la invadarea de către Turcia în 1974 a unei părţi din nordul insulei, ca răspuns la o lovitură de stat a naţionaliştilor ciprioto-greci care doreau să ataşeze ţara Greciei.
Guvernul greco-cipriot îşi exercită autoritatea doar asupra părţii de sud a insulei, despărţită de o zonă demilitarizată sub controlul ONU, numită Linia Verde, de autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord (TRNC) şi recunoscută doar de Turcia, unde locuiesc turco-cipriotii.
Nikos Christodoulides, care se prezintă ca fiind „independent”, este favorit la alegeri. Acest diplomat în vârstă de 49 de ani, susţinut de partidele de centru, a fost ministru de externe al preşedintelui Anastasiades între 2018 şi 2022.
Principalii săi adversari sunt Andreas Mavroyiannis, un diplomat în vârstă de 66 de ani susţinut de partidul comunist Akel, fost şef al negociatorilor ciprioto-greci în discuţiile de reunificare (2013-2022), precum şi Averof Neofytou, 61 de ani, lider al partidului conservator la putere, Disy.
Hubert Faustmann, profesor de politică şi istorie la Universitatea din Nicosia, vorbeşte despre alegeri„ciudate” în care „cei trei favoriţi sunt legaţi de actualul preşedinte”, care la 76 de ani încheie două mandate de cinci ani.
Prima provocare pentru noul lider: inflaţia, care a ajuns la 10,9% în 2022. În ciuda unei încetiniri în ianuarie, la 7,1%, creşterea preţurilor, în special la energie şi alimente, rămâne principalul motiv de îngrijorare, iar ţara s-a confruntat cu o grevă generală la sfarsitul lui ianuarie.
Lupta împotriva corupţiei a dominat şi dezbaterea electorală, mai ales după scandalul „paşaportului de aur”. Acest program de acordare a paşapoartelor pentru investiţii pe insulă a trebuit să fie anulat din cauza acuzaţiilor de corupţie.
"Corupţia se află în centrul dezbaterii, la fel ca economia şi viaţa de zi cu zi. Problema Ciprului (divizarea, n.r.) este un subiect secundar", a declarat Giorgos Kentas, profesor asociat de relaţii internaţionale la Universitatea din Nicosia.
Un alt subiect sensibil pe această insulă din estul Mediteranei, aproape de coastele Orientului Mijlociu şi Turciei: afluxul de migranţi, pentru care candidaţii au promis că vor acţiona. Autorităţile susţin că 6% din cei 915.000 de oameni care trăiesc în sudul insulei sunt solicitanţi de azil.
Potrivit cifrelor UE, Cipru are a doua cea mai mare rată de solicitanţi de azil pentru prima dată în raport cu populaţia sa din Uniunea Europeană, după Austria.
Guvernul acuză Turcia că orchestrează o mare parte din sosirea refugiaţilor din Siria şi a migranţilor din Africa subsahariană prin Linia Verde.
Viitorul şef al statului va fi chemat să relanseze discuţiile de pace, blocate din 2017, pentru a pune capăt divizării insulei.
Secţiile de votare s-au deschis la 07:00 (05:00 GMT) şi se închid la 18:00 (16:00 GMT). Din cei 561.033 de alegători, 730 sunt ciprioţi turci înregistraţi în partea de sud a insulei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
